1 Martie. Mărțișorul – tradiții, obiceiuri și legende

martisor

martisor 1 Martie. Mărțișorul - tradiții, obiceiuri și legendeZiua de 1 Martie înseamnă începutul primăverii calendaristice, dar pentru români este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii.

 

Mărțișoarele aduc noroc

Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire de lână sau de mătase răsucite, unul alb şi unul roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit doamnelor şi domnişoarelor în prima zi de primăvară calendaristică, acestea urmând să-l poarte agăţat în piept una sau mai multe zile. Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest şnur, legat sub forma unei fundiţe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

traditii-martisor 1 Martie. Mărțișorul - tradiții, obiceiuri și legende

De ce culorile alb și roșu pentru șnurul împletit

Etnologul Ion Ghinoiu consemnează, în cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002), că firul mărţişorul, realizat din două fire colorate şi răsucite, reprezenta „funia anului”, care împletea zilele celor două anotimpuri de bază, semnificând, totodată, şi unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate, legendele Dochiei confirmând faptul că românii structurau anul pe o eternă opoziţie a contrariilor, amintind, aproape fără excepţie, vara şi iarna.

După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială. Potrivit lui Ion Ghinoiu, numele lunii martie a influenţat, însă, denumirea acestei sărbători marcată la 1 martie, Mărţişor, în defavoarea unor denumiri mai vechi, precum Dochia sau Dragobete.

Cât timp se poartă mărțișorul

Marior_ 1 Martie. Mărțișorul - tradiții, obiceiuri și legende

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

În trecut, mărţişorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fete şi băieţi deopotrivă, şi se purta la mână. Ion Ghinoiu aminteşte că, după unele tradiţii, mărţişorul începea să fie purtat de la apariţia pe cer a Lunii Noi, în cursul lunii martie, şi nu de la 1 martie. Pe lângă semnificaţia calendaristică, acesta era oferit şi pentru asigurarea sănătăţii, a belşugului şi a frumuseţii pe tot parcursul anului, fiind purtat până la Măcinici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viţei-de-vie, a măceşilor sau a trandafirilor, această durată variind în funcţie de zona etnografică.

Tradiţia Mărţişorului este o dovadă a existenţei acestui obicei pe meleagurile româneşti, încă din timpuri străvechi. El nu este, însă, întâlnit, numai în zonele locuite de români, ci în întreg spaţiul balcanic, având acelaşi rol simbolic de alungare a iernii şi de întâmpinare a primăverii.

Mărțișor – tradiții și superstiții. De ce se leagă șnurul de pomi

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii.

Lasă un răspuns