Te poți îmbolnăvi de COVID a doua oară? Ce înseamnă cazurile de reinfectare cu noul coronavirus

covid-19

Întrebarea “Au oamenii imunitate la SARS-CoV-2 după ce se infectează, și, dacă da, pentru cât timp?”, a devenit mai prezentă acum că oamenii de știință au găsit tot mai multe cazuri de persoane care se infectează cu coronavirus de două ori. O femeie chiar a murit după a doua infectare. Cercetătorii încă încearcă să-și dea seama de tot ce implică reinfectarea și ramificațiile acesteia, în efortul de a sfârși cea mai gravă pandemie din ultima sută de ani, potrivit Bloomberg.

Câți oameni s-au reinfectat?

Un bilanț la care lucrează agenția de știri olandeză BNO News a înregistrat 24 de cazuri la nivel global până pe 16 octombrie. Primul caz confirmat, un bărbat de 33 de ani din Hong Kong, a fost raportat în august. Testul lui a ieșit pozitiv în martie, având simptome ușoare de COVID-19 și a efectuat alte două teste câteva săptămâni mai târziu, care au ieșit negative. La 4 luni și jumătate distanță de primul eveniment, a ieșit pozitiv din nou, deși nu avea simptome.

Singura persoană de care se știa că a murit din cauza reinfectării era o femeie de 89 de ani din Olanda, care făcea și un tratament de chimioterapie pentru o formă rară de cancer al celulelor albe.
Cum se distinge un caz de reinfectare de unul de boală prelungită?

Pentru a demonstra reinfectarea, oamenii de știință trebuie să izoleze vinovatul microbian de fiecare dată, să testeze amprenta genetică și să arate că fiecare infectare a fost cauzată de o tulpină diferită de SARS-CoV-2.

Este neobișnuită reinfectarea cu un virus?

Deloc. Doar unele virusuri, precum cel care provoacă rujeolă, oferă victimelor ceva care protejează aproape toată viața față de a doua infectare. Virusurile comune care, precum SARS-CoV-2, provoacă o boală respriratorie – așa cum sunt răceala și gripa – sunt în mare parte prevalente din cauza abilității lor de a reinfecta. Un număr de factori duce la repetarea infecției, inclusiv răspunsul insuficient al sistemului imunitar, imunitatea scăzută și o mutație a virusului, până la punctul în care oamenii se confruntă cu cea mai recentă versiune pentru prima dată.

Care este cauza reinfectării cu SARS-CoV-2?

Nu este clar, deși rata de mutații a virusului nu a fost până acum o mare problemă. Sunt indicii că infecția produce o oarecare imunitate pentru o vreme. Într-un studiu, o specie de macac infectată cu virusul părea să fie protejată împotriva reinfectării când a fost expusă la o tulpină identică în faza timpurie a însănătoșirii.

Un număr de studii au concluzionat că oamenii produc anticorpi până la 7 luni după infecție. Însă, nu este clar dacă prezența lor este suficient pentru a preveni reinfectarea, iar cercetările au arătat de asemenea că nivelurile de anticorpi scad rapid, în special pentru cazurile ușoare.

În majoritatea reinfectărilor înregistrate de BNO News, pacienții au fost prima dată asimptomatici sau au avut simptome ușoare. Cel mai scurt timp între infectări era de 12 zile. Media era de 74 de zile, punând la îndoială afirmația președintelui SUA, Donald Trump, după îmbolnăvirea cu COVID-19, că a fost “imun” timp de cel puțin patru luni.

Ce se întâmplă la a doua infectare?

În 10 dintre cele 19 cazuri depistate de BNO News unde se știau toate detaliile, a doua infectare a produs simptome mai intense decât prima, iar în cinci dintre ele a produs o boală gravă. Cercetătorii cred că un motiv pentru aceasta este că la a doua ocazie pacientul a fost expus la o doză mai mare sau mai virulentă a virusului. Nu se știe dacă cei care s-au reinfectat pot transmite virusul altora. În contextul reinfectărilor confirmate, un grup de cercetători recomandă, în publicația medicală Lancet, ca cei care au avut COVID-19 să ia aceleași măsuri de prevenție ca toți ceilalți.

Ce spun reinfectările despre perspectivele unui vaccin eficient?

În cazul raportat de reinfectare unde prima instanță s-a știut că e serioasă, a doua a fost ușoară. O teorie este că sistemul imunitar necesită o provocare dură pentru a se pregăti adecvat în fața virusului. Un vaccin ar putea oferi acea pregătire, și nu neapărat prin producerea anticorpilor. Câteva vaccinuri experimentale împotriva COVID-19 declanșează producția agenților imunitari mai puțin cunoscuți, celulele T.

În vreme ce prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 este principalul scop, cercetătorii spun că un vaccin care protejează împotriva maladiilor sau chiar împotriva bolilor grave ar fi foarte util.

Sursă: digi24.ro

Lasă un răspuns