Consiliul UE a aprobat PNRR-urile a 12 state europene

ue

Miniştrii economiei şi finanţelor din Uniunea Europeană au adoptat prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului UE lui privind aprobarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) pentru 12 state europene. Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în folosirea fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru stimularea economiilor afectate de pandemia de COVID-19.https://e9d4747d07f1e8ecf8a931742fbddf0e.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.html

Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor le oferă statelor membre posibilitatea de a semna acorduri de grant şi de împrumut care vor permite o prefinanţare de până la 13%, se arată într-un comunicat al Consiliului UE.

„În luna iunie, Consiliul a primit o evaluare pozitivă a planurilor celor 12 state din partea Comisiei Europene, însoţită de propuneri de decizii ale Consiliului privind aprobarea acestora. Toate cele 12 state menţionate au solicitat o prefinanţare din fondurile care le sunt alocate. Deciziile adoptate marţi de Consiliu reprezintă etapa finală înainte ca statele membre să poată încheia acorduri de grant şi de împrumut cu Comisia şi să înceapă să primească fonduri pentru punerea în aplicare a planurilor lor naţionale”, informează Consiliul UE.

Luna trecută, Comisia Europeană a atras 20 de miliarde de euro prin obligațiuni cu termen la zece ani, până pe 4 iulie 2031, pentru a finanța recuperarea Europei de pe urma crizei provocate de coronavirus și a consecințelor sale. Tranzacția NextGenerationEU este cea mai mare emisiune de obligațiuni din Europa, cea mai mare tranzacție instituțională făcută într-o singură tranșă și cea mai mare sumă pe care UE a strâns-o într-o singură tranzacție.

Comisia Europeană pregăteşte o finanţare de până la 800 de miliarde de euro, din care 672 de miliarde destinate ţărilor UE

Comisia Europeană va utiliza o strategie de finanțare diversificată pentru a mobiliza până la aproximativ 800 miliarde de euro până în 2026.

În total, peste 672 miliarde de euro vor fi acordate ţărilor membre sub formă de subvenţii şi împrumuturi, ca parte a unui plan global de redresare. Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că împrumuturile din cadrul NextGenerationEU vor fi finanțate în cele mai avantajoase condițiții pentru statele membre.

„Deciziile luate în cadrul Consiliului ECOFIN cu privire la aproape jumătate din planurile naţionale reprezintă un mare pas înainte pe calea redresării economice europene. Acestea permit semnarea de către statele membre a primelor acorduri de finanţare, precum şi efectuarea plăţilor de prefinanţare. Cu sprijinul UE, statele membre pot demara reformele şi investiţiile necesare pentru redresarea, consolidarea şi transformarea economiilor noastre. Deciziile adoptate ale Consiliului vor permite statelor membre să utilizeze fondurile nu numai pentru a se redresa în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, ci şi pentru a crea o Europă rezilientă, mai verde şi mai digitală, inovatoare şi competitivă pentru generaţiile viitoare ale UE”, a declarat ministrul de finanţe sloven Andrej Šircelj, în numele preşedinţiei Consiliului UE.

Cum funcţionează mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE

Asistenţa financiară acordată de UE în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde euro are scopul de a impulsiona redresarea economică europeană prin sprijinirea reformelor şi a proiectelor de investiţii ale statelor membre. Măsurile aprobate în cadrul planurilor naţionale sunt axate pe şase domenii de politică (piloni) prevăzute în regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Printre aceste domenii se numără tranziţia verde şi cea digitală, creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi coeziunea socială şi teritorială.

Printre măsurile luate la nivel de stat membru pentru a realiza redresarea şi a spori rezilienţa UE se numără, de exemplu, decarbonizarea industriei, renovarea clădirilor, digitalizarea administraţiei publice şi recalificarea forţei de muncă. Planurile abordează, de asemenea, recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă este componenta centrală a Next Generation EU, pachetul de redresare menit să revitalizeze economia UE după pandemia de COVID-19, abordând totodată principalele provocări ale epocii noastre, cum ar fi tranziţia climatică şi transformarea digitală. Pentru a primi sprijin din partea mecanismului, statele membre trebuie să transmită planurile lor de redresare şi rezilienţă Comisiei, care le evaluează apoi în raport cu recomandările specifice fiecărei ţări şi cu cei şase piloni ai mecanismului.

După transmiterea unui plan individual şi cu excepţia cazului în care se convine asupra unei amânări împreună cu statul membru implicat, Comisia are la dispoziţie două luni pentru a-l evalua şi pentru a propune o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea acestuia. Ulterior, ca regulă generală, Consiliul examinează propunerea în termen de patru săptămâni. După adoptarea deciziei propuse, statul membru poate semna acorduri bilaterale de finanţare cu Comisia şi poate primi prefinanţarea convenită în termen de două luni.

Premierul român Florin Cîţu a anunţat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va fi aprobat la toamnă, deoarece Comisia Europeană intră în vacanță. România va primi prin PNRR aproape 30 de miliarde de euro.

sursa DIGI 24

Lasă un răspuns