Oltenii din 9 localități din Olt pot deveni ,,SuperEroii,, medilului

mediu

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Unitatea de Implementare a Proiectului CIPN, lansează concursul pentru elevi ‘Suntem SuperEroi’ şi concursul pentru gospodari şi mici fermieri ‘Fermier Responsabil’, ambele parte a campaniei naţionale de conştientizare a proiectului ‘Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi’.

Cele 200 UAT-uri beneficiare ale investițiilor cofinanțate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin acest proiect au acum noi și atractive mecanisme de conștientizare și implicare a cetățenilor, creând parteneriate între generații în scopul comun al protecției mediului și responsabilității civice.
,,În perioada 15 octombrie – 30 noiembrie, peste 140 de echipe, formate din câte 10 elevi din ciclurile primar și gimnazial, alături de un profesor sau coordonator desemnat de fiecare UAT înscris, se vor întrece în probe interactive, atât online, cât și offline, în cadrul competiției de implicare civică pe teme de mediu „Suntem SuperEroi”, se arat[ ]n comunictul emis de MMAP.
Una din cele mai importante și așteptate probe din acest concurs este organizarea unei acțiuni de protecție a mediului în localitatea respectivă, acțiune ce va fi documentată foto sau video de fiecare echipă participantă, urmând să intre în galeria proiectului.
O altă misiune a micilor SuperEroi este să convingă cât mai mulți gospodari din comunitate să participe în perioada 01-15 noiembrie la concursul „Fermier Responsabil” ce le oferă acestora posibilitatea de a aprofunda noile acțiuni și reguli de bune practici agricole pentru prevenirea poluării apei cu nitrați.

Din Olt , pot participa la concurs comunele Dobrun, Vitomirești, Traian; Fărcașele, Scărișoara, Brastavățu, Dobrosloveni, Gura Padinii, Deveselu.

,,Se acordă premii importante celor mai buni concurenți din cele două concursuri: laptopuri,tablete, seturi camping – pentru primele trei echipe de SuperEroi, precum și bonuri cadou pentru achiziționarea de materiale necesare construirii de platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd pentru cei mai activi 10 fermieri,, se arataă în comunicat.

Reprezentanţii Ministerului Mediului menţionează că poluarea apei cu nitraţi din surse agricole este o ameninţare continuă la adresa sănătăţii umane, pentru că provoacă intoxicaţii grave sugarilor şi copiilor de vârste mici, şi afecţiuni periculoase adulţilor expuşi la consumul îndelungat al apei cu nitraţi în exces.

„Lipsa de informare, faptul că nitraţii nu au gust, şi nici miros, coroborate cu faptul că populaţia nu are obiceiul de a face analiza apei din fântânile de unde se aprovizionează, conduce la consumul pe scară largă a apei cu exces de nitraţi, în zonele în care pânza freatică a fost expusă la poluare. O mare parte din acest tip de poluare este generată de gospodărirea defectuasă a gunoiului de grajd, respectiv depozitarea acestuia direct pe pământ şi împrăştierea lui în perioadele de interdicţie, când plantele nu consumă nitraţii din compost. În acest fel, nitraţii ajung direct în prima pânză freatică, de unde se alimentează majoritatea fântânilor”, se mai spune în comunicat.

Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole.

„Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistenţă, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului şi a apei freatice”, susţin reprezentanţii Ministerului Mediului,

Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanţare adiţională dintr-un împrumut de la Banca Mondială. Proiectul iniţial a demarat în 2008 şi s-a încheiat în 2017 şi a finanţat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd.

Finanţarea adiţională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanţate peste 80 de comunităţi locale.

Lasă un răspuns