USR și REPER se acuză reciproc că nu au contestat legea avertizorilor de integritate la CCR

2

USR și REPER se acuză reciproc pentru eșecul demersului de a contesta la Curtea Constituțională legea privind protecţia avertizorilor în interes public, care vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Rămăși fără numărul necesar de parlamentari pentru a depune contestații la CCR, cei din USR dau vina pe parlamentarii plecați din partid. De partea cealaltă, REPER transmite că „liderii USR nu au discutat” cu ei.

https://ddb936b7cf9cbe9907c0f71c72687e3b.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.html

USR a contestat public, joi, legea avertizorului de integritate adoptată de Parlament despre care au spus că „în forma actuală, nu mai protejează avertizorii”. Partidul condus de Cătălin Drulă nu a putut însă contesta legea la Curtea Constituțională din cauză că are nevoie de cel puțin 50 de semnături, iar după plecarea mai multor parlamentari din partid, USR nu mai are numărul de semnături necesare, având doar 45 de deputați și senatori.

Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, spune că parlamentarii plecați din partid au fost contactați, însă au refuzat să semneze.

De partea cealaltă, REPER transmite, într-un mesaj publicat pe Facebook, că „liderii USR nu au discutat cu noi. Am fi susținut demersul şi am fi contribuit la text”.

„USR nu a putut depune sesizarea la CCR pentru legea avertizorilor în inters public nu din cauză că parlamentarii REPER nu au semnat, ci pentru că liderii USR au ignorat situația cu bună știință. Au preferat să ceară unor angajați ai grupului parlamentar să dea câteva mesaje cu puțin timp înainte de expirarea termenului de depunere a sesizării, cerând semnături pe un tabel gol. Liderii USR nu au discutat cu noi. Am fi susținut demersul şi am fi contribuit la text, ca să aibă o minimă șansă la CCR, pentru că în formularea sesizării sunt mai multe aspecte care o fac vulnerabilă. Din nefericire asistăm la același comportament și la aceleași declarații din partea foștilor noștri colegi care cred că oricine altcineva e vinovat de propriul eșec, mai puțin ei și faptele lor”, se arată în mesajul celor de la REPER.

„Fiecare deputat care a plecat la Cioloș a fost sunat de ieri de echipa de la grupul USR. Ieri au spus că așteaptă să vadă textul, juriștii au lucrat toată noaptea și astăzi dimineață au avut textul cu mesajul clar că până la ora 16:00 trebuie strânse semnăturile pentru atacul la CCR”, a declarat Ionuț Moșteanu pentru Digi24.ro.

Deși nu au reușit să se înțeleagă pentru a depune o contestație la CCR, ambele partide critică proiectul. USR spune despre legea adoptată de Parlament că „riscă să lase țara fără bani europeni”, REPER îi cere lui Klaus Iohannis să să nu promulge legea, în forma ei de acum, „pentru că este o ruşine”. 

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul privind protecţia avertizorilor în interes public, care vizează persoanele care raportează încălcări ale legii.

Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Proiectul vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Raportările se înscriu într-un registru, în format electronic, şi vor conţine cel puţin: numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorităţi, instituţii publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum şi, după caz, probele în susţinerea raportării, data şi semnătura, după caz.

Autorităţile, instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public, de drept privat păstrează evidenţa tuturor raportărilor primite cu respectarea cerinţelor privind confidenţialitatea. Raportările se păstrează 2 ani, apoi se distrug.

sursa DIGI 24

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: