Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, luni, în cadrul vizitei sale în România, că UE va accelera lucrările la Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră, cu un calendar clar de finalizare și o finanțare dedicată de 50 de milioane de euro. Șefa Executivului european a fost primită la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, cu care a discutat despre securitatea regiunii Mării Negre. De asemenea, ea se va întâlni cu premierul Luca Niculescu. Înaintea vizitei, oficialul european a discutat telefonic cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski despre securitatea din regiune, libertatea de navigație în Marea Neagră și eforturile de pace.
Nicușor Dan: Marea Neagră este importantă pentru România și Europa Declarații ale președintelui Nicușor Dan: „Am avut plăcerea și onoarea de a o avea astăzi invitată pe doamna Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene. Obiectul discuției noastre a fost, în mare măsură, cel de securitate la Marea Neagră și vreau să-i mulțumesc pentru vizită și pentru solidaritate, și pentru un sprijin concret de care o să vorbim puțin mai târziu. De ce e importantă Marea Neagră, nu doar pentru România, ci și pentru Europa – pentru că este un punct important în comerțul global, inclusiv viitorul Coridor de Mijloc. Pentru că este un punct important în securitatea energetică a Europei, și vorbim aici atât de dezvoltările viitoare de extracție din Marea Neagră, dar și de relația cu Zona Caspică. Și bineînțeles că este un punct important pentru securitatea întregii Europe. De asemenea, dacă vorbim de conflictul din Ucraina și de reconstrucția Ucrainei, nu putem să vorbim nici de o pace stabilă în Ucraina, nu putem să vorbim nici de un mod eficient de a reconstrui Ucraina fără o Mare Neagră sigură. Știm cu toții, am avut numeroase incidente la Marea Neagră în perioada recentă – incursiuni cu drone, cele mai vizibile, dar și acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, toate astea sunt un întreg spectru de război hibrid în care, evident, Rusia încearcă să escaladeze conflictul pe care l-a început în urmă cu cinci ani în Ucraina și să implice țări europene în acest conflict. Am discutat cu doamna Președinte von der Leyen pentru un angajament european puternic în regiunea Mării Negre și punctul concret, important, este hub-ul de securitate la Marea Neagră, care a fost inițiat de România împreună cu Bulgaria în urmă cu câțiva ani, care a intrat într-o strategie europeană și acum trebuie să fie concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene. Am discutat, dincolo de asta, de alte subiecte de importanță europeană. Evident, solidaritatea noastră cu Ucraina și angajamentul pentru o pace justă și durabilă în Ucraina rămân neschimbate. Am vorbit de discuția din acest an despre Cadrul Financiar Multianual și speranța de a încheia anul cu un buget 2028-2034 ambițios. Și, bineînțeles, am discutat de parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, procese pe care România le susține și care vor da un plus de securitate și prosperitate pentru întreaga regiune”. Ursula von der Leyen: Supravegherea Mării Negre include imagini satelitare. Ne vom consolida securitatea în spațiul informațional Declarații ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Vă mulțumesc în numele Uniunii că sprijiniți menținerea securității Flancului Estic. România se află în prima linie a securității europene și ajutați la protejarea aerului, granițelor și a Mării Negre și sunteți un partener vital pentru statele membre UE și NATO. Am văzut acest angajament când am venit anul trecut la Portul Constanța. De atunci, din păcate, provocările de securitate cu care ne confruntăm nu a făcut decât să crească, spațiul aerian al Mării Negre s-a întunecat, mai ales în ultimele săptămâni, cu atacuri cu drone care au vizat nave comerciale în afara coastelor și marinari nevinovați care și-au pierdut viețile, iar alții s-au pierdut pe mare, gândurile mele sunt alături de familiile lor și persoanele dragi. Suntem alături de voi. Vă puteți baza pe un răspuns european puternic și unit. Subliniez din subiectele pe care le-a discutat – libertatea navigației în Marea Neagră trebuie să obiectiv. Nimeni nu-și dorește pacea mai mult decât poporul ucrainean. Reiterăm apelul la un armistițiu în Marea Neagră. În acest context îmi exprim sprijinul pentru discuțiile de pace care au loc în Abu-Dhabi mâine, cu prezență europeană. Aș dori să mă refer la consolidarea supravegherii în Marea Neagră, care include imagini satelitare asigurate de Copernicus. De asemenea ne vom consolida securitatea în spațiul informațional. Actori ostili fac o armă din spațiul informațional iar incidentele cu drone sunt deseori dublate de manipularea informației externe și interferență. Acestea vizează neobosit cetățenii noștri și democrațiile noastre semănând spaimă, incertitudine. Nu este o doar provocare în materie de comunicare, ci un risc de securitate. Știm cum se întâmplă lucrurile, am văzut potențialul devastator în România și ați deschis calea către a răspunde și vă mulțumesc. Este o provocare europeană colectivă care include un răspuns european colectiv. De aceea am lansat centrul european de reziliență democratică la începutul anului, care reunește cea mai bună expertiză din Europa, reunește statele membre, precum România, pentru a identifica mai bine astfel de campanii și a răspunde eficient. În al patrulea rând trebuie să ne consolidăm abilitatea de a ne apăra, de aceea Europa investește masiv. Avem așa-numitele „Proiecte de apărare de interes comun”, iar eu salut participarea României la toate acestea. Și, desigur, avem SAFE, programul nostru pentru achiziții comune în domeniul apărării. România urmează să primească peste 16 miliarde de euro. Iar voi dați deja un exemplu prin inițiativa comună privind dronele, pe care o desfășurați împreună cu Ucraina. Acesta este exact genul de cooperare de care are nevoie Europa. Aceasta consolidează apărarea Ucrainei, consolidează securitatea și economia României și consolidează întregul nostru flanc estic. Avem nevoie de mai multe inițiative de acest gen și, de aceea, în urmă cu două săptămâni, Comisia a lansat o a doua cerere de propuneri în cadrul programului SAFE. Punem la dispoziția statelor membre peste 21 de miliarde de euro. Și încurajez cu tărie România să profite pe deplin de această oportunitate. Pentru a investi în capacitățile necesare, trebuie să protejăm mai bine România și Marea Neagră. „Trebuie să ne consolidăm capacitatea de a răspunde la crize la frontierele noastre” Al cincilea punct este că trebuie, de asemenea, să ne consolidăm capacitatea de a răspunde la crize la frontierele noastre. Incidentele îngrozitoare din Marea Neagră din ultima perioadă constituie un exemplu elocvent. Astăzi, am plăcerea de a anunța o finanțare suplimentară de 10 milioane de euro acordată autorităților române pentru operațiuni de căutare și salvare. Aceasta va sprijini capacitatea dumneavoastră de a răspunde rapid și eficient la astfel de incidente. În cele din urmă – și ați menționat acest lucru – trebuie să punem în funcțiune Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră. Ideea a fost prezentată pentru prima dată în Strategia noastră pentru Marea Neagră la mijlocul anului 2025. De atunci, contextul de securitate s-a deteriorat mult mai rapid decât ne-am fi așteptat vreunul dintre noi. În acest context, salut cooperarea maritimă mai strânsă dintre România, Bulgaria și Turcia. Trebuie să acționăm cu toții cu un simț al urgenței atunci când vine vorba de apărarea și securitatea noastră. De aceea, sunt foarte încântat să anunț că, de comun acord cu România și Bulgaria, vom accelera acum lucrările la Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră, cu un calendar clar de finalizare și o finanțare dedicată de 50 de milioane de euro. Aș dori să închei cu o notă mai pozitivă. Pentru că, la 1 ianuarie, România va sărbători 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Și ce două decenii extraordinare au fost acestea! România a devenit mai puternică în cadrul Europei, iar Europa a devenit mai puternică alături de România. Astăzi, țara dumneavoastră nu este doar o poveste de succes a extinderii, ci și un pilon al securității europene, un apărător al Uniunii noastre. Ce parcurs remarcabil a fost acesta! Și sunt convins că cele mai frumoase capitole ale poveștii europene a României sunt încă în fața noastră”. Întrebări: România se confruntă cu amenințări hibride persistente de mai mulți ani. În prezent, perturbări ale traficului maritim. Ce ar trebui să facă România pentru a-și pregăti mai bine populația în vederea unei situații de crize sau pentru un conflict? Cum evaluați reziliența generală a țării în fața războiului hibrid montat de Rusia? Și, în același timp, considerați că sunt principalele provocări în contextul discuțiilor în curs privind un posibil acord de pace pentru Ucraina și al implicațiilor acestuia asupra securității europene? Ursula von der Leyen: „România are una dintre cele mai puternice sisteme de protecție civilă din Europa și este un aliat esențial al NATO și un pilon de securitate pe flancul estic al Europei. Amenințările sunt într-adevăr tot mai mari și suntem nevoiți să vă ajutăm să le faceți față. Și, așa cum am spus, România va primi mai bine de 16 miliarde de euro și alte 21 miliarde sunt disponibile pentru statele membre și încurajez România să profite. Pot fi utilizate pentru a construi capacități de producție drone și contra drone. Pentru a vă proteja porturile, infrastructura critică, în cooperare strânsă cu alte state membre UE. Acest lucru este foarte important. Lucrăm la un plan de prosperitate post-război pentru Ucraina pentru a asigura stabilitatea și reconstrucția Ucrainei. Negocierile de pace se concentrează și pe garanțiile de securitate pentru Ucraina într-un context post-război. Orice discuție cu sens cu privire la arhitectura de securitate a Europei nu pot fi purtate decât după un acord de încetare a focului în Ucraina și trebuie să aibă loc într-un format corespunzător, în prezența aliaților UE și NATO”. Întrebarea mea este adresată instituțiilor statului român. Ce intenționează să facă mai bine și, mai ales, mai repede pentru a restabili o Mare Neagră sigură atât pentru navigație și pentru interesele noastre comerciale în zonă, pentru că am văzut, sunt foarte multe proiecte, foarte mulți bani care sunt oferiți, însă toate aceste lucruri trebuie împachetate astfel încât românii să aibă convingerea că sunt bine protejați și că România transmite un mesaj de descurajare către adversarul pe care chiar dumneavoastră l-ați numit, Federația Rusă, chiar cu riscul de a irita pe vecinii noștri bulgari – mă refer la declarația premierului bulgar? Nicușor Dan: „Poate că – și nu vorbesc doar de mandatul meu – poate că nu am fost întotdeauna atât de rapizi cum s-ar fi aștepta românii, însă am fost predictibili și am înțeles că Marea Neagră este un loc important. Înainte de a avea aceste incidente de securitate, România a vorbit de Marea Neagră, România a discutat cu Comisia și a apărut Strategia la Marea Neagră. România, în echipamentele pe care le-a cumpărat în cadrul Programului SAFE, le-a inclus pe acelea care sunt necesare pentru a proteja țărmul Mării Negre. Și atât în cadrul formatelor din Uniunea Europeană, cât și în cadrul formatelor din interiorul NATO, am explicat partenerilor noștri aceste mize și ați văzut că, dacă vorbim de granița peste Dunăre cu Ucraina, reacția lor a fost extrem de solidară în modul cel mai concret. Acum urmează, inclusiv prin hub-ul de securitate de care am vorbit și prin, din nou, o solidaritate temporară pe echipamente necesare – preocuparea de securitate la Marea Neagră are niște aspecte concrete pe echipamente și apărare propriu-zisă”.
sursa digi24
