PSD pregătește o reorganizare administrativ-teritorială mult mai amplă decât comasarea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, prevăzută inițial în programul de guvernare. Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru constituit la nivelul partidului, arată faptul că proiectul reorganizării administrativ-teritoriale trebuie să fie gata până la alegerile din anul 2028. El arată că se va face comasarea comunelor sub 1.500 de locuitori, iar orașele sub 10.000 de locuitori vor fi degradate la statutul de comună. În această situație s-ar afla aproximativ 55% dintre orașele României.
Se comasează localitățile mici și orașele sub 10.000 de locuitori vor fi degradate. 55% dintre orașele României dispar
Dragoș Benea a explicat că se urmărește ca localitățile sub 1.500 de locuitori să fie comasate, iar în final să rezulte localități care să depășească cifra de 3.000 de locuitori. De asemenea, orașele mai mici de 10.000 de locuitori vor fi degradate la statutul de comună.
Conform calculelor prezentate de Antena 3 CNN, ar fi vorba despre 146 de orașe și 2 municipii, care ar urma să devină comune.
”În acest moment se demarează procesul de comasare voluntară, prin Ministerul Dezvoltării, pentru localitățile cu până la 1.500 de locuitori. Atrag însă atenția că ar trebui să se comaseze localități care, împreună, să depășească cifra de 3.000 de locuitori. Adică să nu comasăm două comune de câte 800 de locuitori și să ajungem la o localitate de 1.600 de locuitori.
Cei care gestionează acest proiect la Ministerul Dezvoltării ar trebui să impună această cifră de bun-simț, de 3.000 de locuitori. Nu este suficient să unești trei comune dacă nici măcar nu ajungi la 2.500 de locuitori.
Încerc să anticipez niște termene, dar nu pot stabili calendarul. Calendarul nu este la Partidul Social Democrat, ci la Guvernul României, care este suveran în această decizie.
V-am spus încă de luna trecută că avem doi factori de presiune. Pe de o parte, alegerile locale din 2028, astfel încât această reorganizare să fie validată până atunci. Pe de altă parte, startul competiției pentru fondurile europene din perioada 2028-2034, prin viitorul Cadru Financiar Multianual, care trebuie să găsească aceste comunități mult mai bine pregătite.
Comunitățile care astăzi au sub 3.000 de locuitori sunt condamnate la subdezvoltare.
În ceea ce privește orașele, acestea trebuie să revină la rangul pe care îl justifică prin ceea ce oferă. Nu poți să ai cifra de comună, dar organigramă de oraș. Sunt 38 de orașe care au sub 5.000 de locuitori, iar peste 55% dintre orașele din România au sub 10.000 de locuitori.
Nu, populația nu este singurul criteriu. Există o pondere importantă a populației și a trendului demografic, dar trebuie luate în calcul și alte aspecte. Poate exista un oraș mai mic, cu caracteristici de comună, care se află la granița cu un oraș mai mare și mai dezvoltat. De ce să nu formeze împreună un singur oraș, mai dezvoltat, mai puternic și mai bine pregătit să acceseze fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene?
Despre asta este vorba: despre capacitatea administrativă a fiecărei localități de pe teritoriul acestei țări. Se pot comasa și orașe acolo unde este cazul și unde vor stabili comitetele locale de reorganizare.”, a spus Dragoș Benea, la Antena 3 CNN.
UE a schimbat regulile și România are nevoie de reorganizare pentru banii europeni
„În primul rând, aș vrea să consfințim cu toții că, din cauza contextului european și mondial, banii europeni și banii publici pentru investiții din fondurile de coeziune devin tot mai scumpi și tot mai greu de accesat. Iar acest lucru se face pe baza unor studii bine fundamentate, în care indicele de populație și trendul demografic contează foarte mult în analiza cost-beneficiu, atunci când se decide dacă se aprobă sau nu un proiect de alimentare cu apă ori un proiect de alimentare cu gaze.
Încă din prima secundă a conferinței de presă de luni am spus că singurul câștigător detașat al acestui demers sunt cetățenii români.
Aș vrea să fixăm în centrul acestei dezbateri cetățeanul român. De ce este el cel mai câștigat din acest demers? Pentru că vorbim despre servicii mai bune, despre o calitate mai bună a serviciilor, despre mai multe investiții în școli, în grădinițe, în spitale și în iluminatul public. Toate acestea au nevoie de finanțare, de bani. Bani europeni sau bani de la bugetul de stat. Iar aceștia sunt tot mai greu de obținut, pentru că am văzut ce se întâmplă în jurul nostru, în Europa și în lume.
Degeaba suntem teritoriul cel mai prosper de pe mapamond dacă nu reușim să apărăm această prosperitate. Comisia Europeană, Uniunea Europeană, a schimbat puțin foile, în sensul că politica de coeziune, care până acum a fost cea mai importantă, trece puțin în plan secund în favoarea cheltuielilor cu inovarea, tehnologia și înarmarea. Pentru că trebuie să apărăm această bunăstare a cetățenilor de pe teritoriul Uniunii Europene și, implicit, al României.
Vreau să fixăm acest lucru de la început: acest grup de lucru, pentru care vă mulțumesc că m-ați făcut arhitect, are în centrul preocupărilor sale cetățeanul român. Eu sunt doar coordonatorul grupului de lucru care vrea să contribuie la punerea pe masă a unui document robust, prin care Guvernul României să-și angajeze răspunderea pentru ceea ce nu s-a mai discutat din 1968 încoace.
Toate țările lumii europene au trecut prin acest proces de reorganizare administrativ-teritorială începând din 1980, în diverse etape. Noi suntem ultimii. Această discuție s-a mai purtat și înainte, dar de fiecare dată s-a lovit de revolta celor din teritoriu.
Haideți să constatăm că, din 1968 până astăzi, s-au schimbat căile de comunicație, comunicarea în sine s-a schimbat. Este complicat să le spunem oamenilor că nu putem conecta astăzi regiuni și comunități, când digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat.
În ceea ce privește organizarea județelor, evident că, dacă mă întrebați pe mine, Maramureșul istoric ar putea fi un viitor județ, denumit așa cum consideră cei de acolo. Eu am spus că, dacă nu începem și acest subiect al reorganizării județelor, mai bine stăm acasă.
Am propus ca punct de plecare organizarea curților de apel. Nu am spus că aceasta va fi forma finală, ci doar că este un punct de plecare. Organizarea curților de apel s-a realizat într-un sistem juridic mai rigid, din motive obiective, dar care a progresat eficient. Adică un sistem mai rigid a putut să facă acest lucru, iar sistemul administrației publice locale nu poate să o facă, nici măcar nu poate să o desfacă, pentru că se supără câțiva președinți de consilii județene că își pierd mandatele.
Pot rămâne 20, 17 sau 18 județe. Acest lucru trebuie stabilit în urma unor discuții bazate pe cifre și pe criterii, așa cum am propus încă din primul moment. Reorganizarea curților de apel a fost inițiată de Mircea Ionescu-Quintus, ministrul Justiției, în 1992.
Nu vreau să speculez în legătură cu alegerile din 2028 sau cu viitorul politic al unor persoane. Alegerile din 2028, când ar trebui să intre în vigoare aceste modificări, reprezintă un nou început. Toate partidele pleacă de la zero. Nu știu dacă domnul Ciolacu va mai candida sau nu, unde va candida, dacă va fi la Buzău sau la Galați. Nu vreau să speculez pe această temă.”, a mai spus Dragoș Benea.
Sursă: stiripesurse.ro
