Parlament subțiat. Cu cât ar urma să scadă numărul aleșilor

Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat, în urmă cu câteva ore, că în cadrul coaliției de guvernare se discută un proiect care vizează reducerea cu 10% a numărului de parlamentari, de la 465 la 419. Oficialul a precizat că această propunere, aflată în stadiu de principiu, a fost dezbătută pentru prima dată în urmă cu două săptămâni și că are ca scop alinierea reprezentativității Parlamentului la evoluția demografică, dar și o reducere a cheltuielilor publice la nivelul Legislativului.

Parlament mai mic. Coaliția ar fi ajuns la un acord de principiu privind reducerea numărului de parlamentari cu 10%, spune Tanczos Barna

Tanczos Barna are vești foarte bune pentru cei care militează pentru un Parlament mai „subțire”. Reprezentanții coaliției de guvernare analizează un proiect care prevede reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 419, echivalentul unei scăderi de aproximativ 10%.

Vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) a declarat joi seară, într-un interviu pentru Digi24, că această propunere a fost discutată pentru prima dată în urmă cu două săptămâni și că există deja un acord de principiu între partenerii de guvernare.

El a atras atenția că o reducere drastică, până la 300 de parlamentari, ar fi periculoasă pentru democrație și ar putea afecta reprezentativitatea.

Vicepremierul a explicat că, în lipsa unei modificări constituționale care să desființeze bicameralismul, un număr prea mic de senatori ar duce la situații în care unele județe ar avea o singură culoare politică, pierzându-se echilibrul politic.

„Există un acord de principiu. Varianta de 300 de parlamentari este o variantă periculoasă la adresa democrației, reprezentativității.

Dacă se strânge foarte mult numărul de senatori, de exemplu, și Constituția nu este schimbată și trebuie să avem două Camere – și Camera Deputaților, și Senat – dacă reprezentativitatea este foarte mică și nu avem măcar doi parlamentari, doi senatori, de exemplu, la nivel de județ, ne putem trezi cu județe monocolor: zeci de județe, adică 20-30 de județe monocolor”, a explicat vicepremierul Tanczos Barna care ar fi pericolul.

O scădere cu 10% a numărului de parlamentari ar reflecta exact diminuarea populației României, înregistrată între ultimele două recensăminte

Tanczos Barna a subliniat că diminuarea cu 10% a numărului de parlamentari reflectă scăderea populației României, conform ultimului recensământ, și se înscrie în același spirit de eficientizare aplicat și în administrația centrală și locală, unde se discută reduceri similare de personal și cheltuieli.

Vicepremierul a adăugat că, pentru ca totul să devină realitate, mai este nevoie doar de puțină voință politică la nivel coaliției, citându-l și pe șeful său de partid, Kelemen Hunor: «Picioarele la apă rece, în lighean, și luăm decizia».

„10% sau 11% este exact reducerea numărului de cetățeni români conform ultimului Recensământ față de penultimul.

Și dacă mergem cu acest procent, practic suntem în aceeași marjă, cu 10% administrație centrală, 10% administrație locală, reduceri de cheltuieli, de personal, și așa mai departe.

Lucrurile se pot decide. Trebuie un pic de voință politică și de… cum zicea domnul Kelemen la un moment dat: «Picioarele la apă rece, în lighean, și luăm decizia»”, a mai spus Tanczos Barna, joi seară, despre acest subiect.

Traian Băsescu: Subiectul nu e unul populist

Reamintim că, în anul 2009, președintele Traian Băsescu a inițiat un referendum la care românii au stabilit că își doresc diminuarea numărului de parlamentari la 300, de la 465. Acesta a fost rezultatul impus de 88% dintre voturile valabil exprimate. 80% dintre voturi au fost și în favoarea unui Parlament unicameral.

Curtea Constituțională a validat referendumul, dar el nu a fost pus în aplicare niciodată, chiar dacă legislația electorală a fost revizuită de mai multe ori.

Parlamentul României este format din 331 de deputați și 134 de senatori.

În urmă cu câteva zile, Traian Băsescu spunea pentru Europa Liberă că tema reducerii numărului de parlamentari nu este una populistă: nu a fost în 2009 și nu este nici în prezent.

„(E o temă) care a fost și este legată de excesul pe care îl avem în a construi instituții mult prea mari față de dimensiunile pe care ar trebui să le aibă o țară ca România”, a precizat Băsescu.

Sursă: capital.ro