Peste jumătate din bugetul public pe anul 2023 a fost destinat ”protecției sociale”, anunță Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a României a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023, însoțit de Raportul de activitate pentru anul 2024, după aprobarea lor de către Plenul instituției.

Documentele, disponibile integral pe site-ul oficial al Curții, oferă o radiografie detaliată a modului în care au fost cheltuiți banii publici și a eficienței implementării recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit.

Analiza cheltuielilor din bugetul public național pentru anul 2023 indică o alocare majoritară a fondurilor către domenii sociale și de interes național. Potrivit raportului, 55% din totalul cheltuielilor au vizat protecția socială, programele din domeniile muncii, familiei, tineretului, sănătății, educației, cercetării, culturii și recreerii. În schimb, doar 16% din buget a fost direcționat către investiții, transporturi, infrastructură, economie și energie.

„Cheltuielile bugetare au continuat să depășească veniturile, menținând un desequilibru fiscal persistent, care riscă să afecteze sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria publică a României la sfârșitul anului 2023 a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, în creștere cu 133.402,7 milioane lei față de anul 2022”, avertizează Curtea de Conturi.

Activitatea de audit desfășurată de Curte în anul 2024 a vizat 1.361 de entități ale administrației publice, dintre care 1.060 au fost supuse auditului de conformitate, 535 auditului financiar și 5 auditului performanței. În paralel, au fost desfășurate 2.473 de misiuni de follow-up pentru verificarea modului de implementare a recomandărilor anterioare.

„În cadrul celor 2.473 de misiuni de follow-up realizate de auditorii Curții, în anul 2024, la nivelul administrației publice, au fost verificate 12.198 de măsuri și recomandări. Curtea a verificat 9.726 de măsuri (dispuse până în anul 2022), ceea ce reprezintă 79,7% din total și 2.472 de recomandări (formulate începând cu anul 2023), care reprezintă 20,3% din totalul acestora. Datele cuprinse în Raport arată că recomandările formulate de Curte au înregistrat un grad de conformare superior celui aferent măsurilor, la finele anului 2024, la nivelul administrației publice din România. Aprecierea făcută de Curte a stadiului de implementare a recomandărilor a fost susținută de valoarea indicatorului de cuantificare a eforturilor făcute de autoritățile centrale și locale, respectiv de 82% recomandări implementate și parțial implementate. Prin urmare, se remarcă un grad superior de implementare a recomandărilor față de măsurile dispuse prin deciziile Curții, ceea ce indică o eficiență mai mare în aplicarea acestora, conform noilor metodologii de audit adoptate”, precizează Curtea.

Printre neregulile identificate în audit se numără lipsa de transparență în folosirea Fondului de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, lipsa unei strategii digitale aprobate a ANAF pentru perioada 2021–2025 și absența unei analize a contribuabililor cu risc fiscal. Probleme au fost constatate și la Ministerul Dezvoltării, în cadrul programului „Locuințe pentru tineri”, unde nu există o evidență centralizată a locuințelor închiriate sau vândute și a creanțelor aferente, ceea ce a dus la nerealizarea veniturilor planificate.

Curtea atrage atenția și asupra faptului că sistemul de control intern managerial din cadrul administrației centrale este, în multe cazuri, aplicat doar formal.

„Entitățile au apreciat sistemul ca fiind conform sau parțial conform, deși auditul extern a evidențiat deficiențe semnificative și neimplementări ale standardelor. Astfel, se evidențiază necesitatea consolidării sistemului de control intern managerial, prin transformarea acestuia dintr-un mecanism formal într-un instrument activ de guvernanță eficientă”, se arată în document.