Un compus natural produs de albine ar putea deschide noi direcţii pentru prevenirea cicatricilor după răni sau intervenţii chirurgicale. Rezultatele preliminare sugerează că substanţa ar putea acţiona direct asupra mecanismelor implicate în formarea cicatricilor, scrie news.ro.
Un compus extras din propolisul produs de o specie australiană de albine fără ac a demonstrat, în experimente de laborator, capacitatea de a opri procesele care duc la formarea cicatricilor, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la University of the Sunshine Coast – UniSC, din Australia.
Descoperirea ar putea avea aplicaţii viitoare în prevenirea cicatricilor de diverse tipuri, inclusiv a celor hipertrofice, caracterizate prin îngroşare şi relief accentuat.
Compusul a fost identificat în propolisul produs de albina Tetragonula carbonaria, o specie de mici dimensiuni, frecvent confundată cu o muscă. Propolisul este un amestec lipicios format din răşini vegetale, ceară de albine, uleiuri esenţiale şi polen, utilizat de albine pentru construcţia stupului şi protecţia împotriva prădătorilor şi agenţilor patogeni.
Cercetătorii au extras compusul, denumit tomentosenol A, din probe de propolis colectate din sud-estul statului Queensland. Substanţa a fost apoi injectată în celule umane cultivate în laborator.
Potrivit autoarei principale, Lisa Randall, rezultatele iniţiale au fost suficiente pentru a justifica trecerea la studii preclinice. Compusul a blocat semnalele care declanşează formarea cicatricilor şi a determinat celulele implicate în acest proces să se autodistrugă, un mecanism care apare în mod normal în vindecarea fiziologică a rănilor.
Cercetătorii subliniază că milioane de persoane suferă anual răni sau arsuri care se vindecă prin formarea unor cicatrici groase şi reliefate, asociate uneori cu durere şi limitări funcţionale pe termen lung. Tratamentele existente, precum injecţiile cu corticosteroizi, intervenţiile chirurgicale corective, îmbrăcămintea compresivă sau foliile din silicon, pot avea o eficienţă limitată, ceea ce susţine nevoia unor opţiuni terapeutice noi.
Profesorul Robert Harvey, implicat în studiu, a declarat că rezultatele susţin testarea tomentosenolului A ca substanţă principală în modele de cicatrizare hipertrofică, în etapa premergătoare studiilor clinice la om.
Studiul se înscrie într-o linie mai amplă de cercetare asupra proprietăţilor propolisului, dezvoltată la aceeaşi universitate.
Într-o analiză anterioară, publicată în revista Scientific Reports, cercetătorii au evaluat diversitatea chimică a propolisului provenit de la două specii de albine din genul Tetragonula. Aproximativ 170 de probe au fost colectate în 2022 şi 2023 din estul Australiei. Au fost identificate nouă tipuri distincte de propolis, cu activitate antioxidantă semnificativă.
Autorii consideră că aceste rezultate indică un potenţial pentru dezvoltarea de produse destinate sănătăţii, inclusiv în domeniul alimentelor, suplimentelor, cosmeticelor şi medicamentelor.
În prezent, propolisul produs de albinele fără ac este puţin valorificat în Australia şi este adesea considerat un produs secundar fără utilizare. Reprezentanţi ai industriei apicole susţin că cercetarea ar putea stimula interesul comercial şi dezvoltarea unui lanţ de producţie dedicat acestui tip de materie primă.
Sursă: stiripesurse.ro
