Sezonul cald aduce nu doar temperaturi ridicate, ci și o creștere semnificativă a alergiilor respiratorii, adesea ignorate sau confundate cu răceli obișnuite. Specialiștii atrag atenția că unul dintre 10 pacienți care ajung la medic cu simptome precum nas înfundat, tuse seacă sau iritații în gât suferă, de fapt, de rinită alergică nediagnosticată, o afecțiune care, netratată corect, poate afecta serios calitatea vieții și poate duce la complicații pe termen lung.
Într-un context în care alergiile respiratorii devin tot mai frecvente și mai persistente, recunoașterea timpurie a simptomelor și intervenția medicală corectă fac diferența între un disconfort trecător și o afecțiune cronică.
Alergiile respiratorii, în creștere la nivel global și în România
„La nivel global, alergiile afectează până la 40% dintre adulți și 25% dintre copii, fiind considerate unele dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii. În rândul celor mici, simptomele pot apărea precoce, chiar de la vârste de 2-3 ani, iar incidența crește treptat până la vârsta școlară. În practică, observ tot mai mulți pacienți care ajung la cabinet, inclusiv părinți cu copii mici, prezentând simptome persistente precum nas înfundat sau respirație orală.
În multe dintre aceste cazuri există, de fapt, o componentă alergică nediagnosticată inițial: un pacient din 10 cu simptome precum nas înfundat, obstrucție nazală, tuse seacă, iritație în gât sau scăderea mirosului suferă de rinită alergică fără să știe.”, a explicat pentru Digi24.ro medicul ORL Daniela Ionescu. În ultimii ani, în România se observă o creștere atât a numărului de cazuri, cât și a persistenței simptomelor, fenomen pus pe seama urbanizării accelerate, poluării și schimbărilor climatice.
Simptomele ignorate care pot ascunde rinita alergică
„Alergiile respiratorii sunt reacții ale sistemului imunitar la alergeni inhalați, precum polenul, acarienii din praful de casă, mucegaiurile sau epiteliile de animale. Cea mai frecventă formă este rinita alergică, care se manifestă prin obstrucție nazală, secreții apoase, strănut repetat și mâncărime nazală, uneori însoțite de simptome oculare, tuse seacă, iritație în gât sau scăderea mirosului.
Conform clasificărilor actuale, simptomele sunt considerate persistente atunci când apar mai mult de patru zile pe săptămână, pe o perioadă care depășește patru săptămâni. Cu toate acestea, mulți pacienți ajung la medic abia după luni întregi de manifestări ignorate. De cele mai multe ori, aceste simptome sunt subestimate, iar consultul de specialitate este amânat până când disconfortul devine greu de suportat. În realitate, ele nu provoacă doar neplăceri temporare, ci pot afecta semnificativ somnul, capacitatea de concentrare și, implicit, calitatea vieții.”, a mai adaugat Daniela Ionescu.
Diferența dintre alergiile sezoniere și cele persistente
„Din punct de vedere clinic, există o diferență între alergiile sezoniere, declanșate în principal de polenuri în anumite perioade ale anului, și cele persistente, asociate cu expuneri continue, cum sunt acarienii sau mucegaiurile. Polenul și alți alergeni biologici acționează ca declanșatori direcți, în timp ce poluarea atmosferică are un rol agravant, iritând mucoasa nazală și amplificând inflamația. În orașe, această combinație poate duce la simptome mult mai intense și mai persistente.
Alergiile respiratorii nu afectează doar nasul, ci întregul sistem respirator. Inflamația mucoasei nazale poate avea consecințe pe termen lung, inclusiv respirație orală, tulburări de somn, scăderea mirosului și asocierea cu afecțiuni precum astmul sau sinuzita cronică.
Rinita alergică este una dintre cele mai frecvente boli cronice la copii și este un factor de risc important pentru dezvoltarea altor afecțiuni, precum astmul. O analiză a mai multor studii internaționale a arătat că aproape de două ori mai mulți copii prezintă simptome de rinită alergică decât cei care sunt diagnosticați oficial. În plus, există o tendință clară de creștere în timp a cazurilor diagnosticate, aproape dublându-se în ultimul deceniu, ceea ce subliniază nevoia de diagnostic precoce și monitorizare adecvată.”, subliniază dr. Daniela Ionescu.
Tratamentul corect și riscurile automedicației
„Este esențială monitorizarea atentă a simptomelor care durează mai mult de 7-10 zile, evitarea tratamentelor după ureche și consultul de specialitate cât mai devreme, pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat. Rolul medicului specialist (ORL) este esențial nu doar în tratarea simptomelor, ci și în identificarea cauzei reale și prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Tratamentul rinitei alergice depinde de severitatea simptomelor și de factorii declanșatori, dar include, în general, evitarea expunerii la alergeni, spălături nazale saline și medicație antiinflamatoare locală. În anumite cazuri, imunoterapia alergen-specifică poate oferi beneficii pe termen lung. Prevenția se bazează în principal pe controlul expunerii și pe intervenția precoce, înainte ca simptomele să devină cronice.
O greșeală frecventă este utilizarea repetată a spray-urilor decongestionante nazale fără recomandare medicală. Acestea oferă un efect rapid, dar pot duce la rinită medicamentoasă și la agravarea simptomelor pe termen lung. E important să te vadă un medic la timp, care să pună un diagnostic corect din prima și să ofere soluții potrivite. Alergiile respiratorii sunt frecvent banalizate sau tratate incomplet, ceea ce poate duce la cronicizare și complicații. În contextul creșterii incidenței și al impactului asupra calității vieții, abordarea corectă și diagnosticul diferențial rămân esențiale pentru controlul eficient al bolii.”, a adăugat medicul specialist.
Sursă: digi24.ro
