Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură adoptată de Parlament. Cu toate acestea, actualul cabinet va rămâne la Palatul Victoria sub formă de interimat până la instalarea unui nou guvern pentru a asigura treburile curente ale statului. În tot acest timp, președintele Nicușor Dan va convoca partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.
Moţiunea de cenzură a fost votată de 281 de parlamentari. Pentru adoptate erau necesare 233 de voturi.
Conform Constituției României, un cabinet demis gestionează exclusiv actele necesare pentru funcționarea zilnică a instituțiilor. Prerogativele puterii executive sunt restrânse drastic. Premierul Ilie Bolojan și miniștrii cabinetului său nu mai pot emite ordonanțe de urgență și nu au dreptul să propună proiecte de lege. Cu alte cuvinte, capacitatea aparatului guvernamental de a implementa reforme structurale sau de a adopta decizii strategice dispare complet până la învestirea unui nou guvern cu puteri depline.
De altfel, Ilie Bolojan a anunțat încă de săptămâna trecută că, în scenariul în care va fi demis, va continua să gestioneze activitățile curente ale executivului până la instalarea unui cabinet cu puteri depline.
„În cazul în care săptămâna viitoare moțiunea trece, Guvernul rămâne în funcție sub forma unui interimat până la validarea unui nou guvern în Parlament”, a precizat premierul Ilie Bolojan.
Consultări la Palatul Cotroceni
În acest context, președintele Nicușor Dan este obligat să convoace la consultări partidele parlamentare. Scopul acestor negocieri este identificarea unui candidat capabil să consolideze o nouă majoritate în legislativ. Prin urmare, acesta nu poate fi Ilie Bolojan. Totuși, în eventualitatea în care prima propunere este respinsă de Parlament, șeful statului are posibilitatea de a-l desemna ulterior pe Ilie Bolojan.
Odată desemnat prin decret prezidențial, candidatul pentru funcția de prim-ministru are la dispoziție 10 zile pentru a prezenta Parlamentului echipa ministerială și programul de guvernare. Obținerea votului de încredere reprezintă condiția esențială pentru instalarea noului executiv.
um se poate ajunge la alegeri anticipate
Dacă partidele nu reușesc să formeze o nouă majoritate, Constituția prevede un mecanism pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate. Acest proces este complex și necesită timp, un aspect gândit special pentru a descuraja instabilitatea politică prelungită.
Constituția prevede dizolvarea Parlamentului numai după ce două propuneri succesive de premier sunt respinse în termen de 60 zile. Nici atunci dizolvarea nu este automată, fiind în mâna președintelui, care ar putea încerca să facă noi propuneri pentru instalarea unui nou guvern.
„Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar și în această situație, decizia de dizolvare nu este automată. Constituția spune clar că președintele poate lua această decizie după consultații cu liderii politici. Este o opțiune, nu o obligație”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, pentru Adevărul.
Poate Nicușor Dan să refuze un premier propus de majoritate?
Președintele Nicușor Dan a declarat public că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR. Declarația ridică însă o problemă constituțională. Dacă cele două partide au împreună o majoritate parlamentară, mai are șeful statului posibilitatea legală de a ignora propunerea lor? În opinia lui Augustin Zegrean, Legea Fundamentală îl obligă pe șeful statului să țină cont la desemnarea premierului de rezultatul consultărilor cu partidele.
„În ceea ce privește desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, președintele nu prea are spațiu de manevră. Constituția îl obligă să țină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susținută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituție o prevedere care să îi permită președintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituțională”, explică fostul președinte al Curții Constituționale.
Sursa:Adevarul.ro
