În zilele în care angajații cu program hibrid rămân acasă în loc să meargă la birou, aceștia stau așezați cu aproximativ 44 de minute în plus și au cu aproximativ 58 de minute mai puțin de activitate ușoară și moderată până la intensă combinate, potrivit cercetării publicate în „International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity”. Studiul oferă cifre concrete pentru ceva ce mulți angajați care lucrează de la distanță bănuiau de mult timp: munca de acasă reduce în mod imperceptibil activitatea fizică din cursul zilei, scrie StudyFinds. Cercetătorii au monitorizat 97 de angajați ai universității care își împărțeau săptămâna între munca la birou și cea la distanță, fiecare persoană purtând un senzor mic pe coapsă timp de șapte zile pentru a înregistra momentele în care stătea jos, stătea în picioare, mergea și alte activități, în timp ce participanții consemnau separat ora la care se culcau și ora la care se trezeau. Deoarece aceleași persoane au fost comparate cu ele însele în diferite tipuri de zile, studiul a putut identifica ce se schimbă atunci când cineva înlocuiește biroul de la serviciu cu un spațiu de lucru de acasă, în loc să se bazeze pe presupuneri privind cât de activi considerau oamenii că au fost. A reieșit un model constant: zilele de lucru la distanță au adus mai mult timp petrecut stând jos, mai puțin timp petrecut în picioare și mișcare ușoară, precum și mai puțin exercițiu fizic intens, alături de o creștere nesemnificativă a timpului petrecut odihnindu-se sau în pat. Senzorii purtați pe coapsă au înregistrat o săptămână de mișcare reală În loc să le ceară participanților să completeze chestionare despre obiceiurile lor după ce acestea au avut loc, echipa de cercetare i-a rugat pe participanți să poarte un mic dispozitiv de monitorizare a mișcării pe coapsă timp de o săptămână întreagă. Dispozitivul putea distinge între statul pe scaun, statul în picioare, mersul și mișcările mai intense pe baza unghiului și mișcării piciorului. Participanții au raportat separat orele la care s-au culcat și s-au trezit, deoarece senzorul nu putea înregistra somnul de unul singur. Fiecare persoană a înregistrat pe parcursul săptămânii o combinație de zile de lucru la birou și de la distanță, cu o medie de puțin peste două din fiecare, suficient pentru a face o comparație solidă. Grupul era format în mare parte din femei la începutul vârstei de patruzeci de ani, toate angajate la o universitate unde programele hibride deveniseră o practică obișnuită. O zi întreagă înseamnă întotdeauna 24 de ore, indiferent cum se împarte acest timp între statul jos, somn, statul în picioare sau mișcare. Pentru a ține cont de acest aspect, cercetătorii au folosit o metodă statistică concepută special pentru acest tip de date corelate. În loc să compare cifre izolate, cum ar fi numărul total de minute de exercițiu fizic, metoda analizează modul în care toate activitățile diferite se echilibrează între ele, întrucât mai mult timp petrecut cu o anumită activitate înseamnă întotdeauna mai puțin timp pentru altceva. Zilele de lucru la distanță au înclinat balanța spre statul jos Cea mai evidentă a fost diferența în echilibrul dintre comportamentele active – adică mișcarea ușoară și exercițiile fizice mai intense – și cele pasive – adică statul jos și culcatul. Acest echilibru s-a înclinat spre pasivitate în zilele de lucru la distanță. O zi tipică la birou includea aproximativ 10,6 ore de stat pe scaun și 49 de minute de activitate mai intensă. Zilele de lucru la distanță au adus mai mult timp petrecut stând pe scaun, mai puțină mișcare ușoară și mai puțină activitate intensă, alături de o creștere modestă a timpului de odihnă. În schimb, timpul petrecut stând jos și culcat în pat nu a înregistrat diferențe semnificative între cele două tipuri de zile. Ceea ce a ieșit în evidență a fost trecerea de la statul în picioare și mișcare la statul nemișcat. Cercetătorii au subliniat că acest model reflectă probabil structura inerentă a unei zile de lucru la birou, în care deplasările, ședințele și alte întreruperi de rutină sparg perioadele lungi de stat jos, lucru care nu se întâmplă adesea în cazul muncii de acasă. O analiză ulterioară a datelor a sugerat că persoanele care, în mod obișnuit, merg cu bicicleta sau pe jos la serviciu au resimțit schimbarea mai acut. În afara orelor de lucru, în zilele de lucru la distanță, timpul petrecut în poziție sedentară de acest grup a crescut cu aproximativ o jumătate de oră, de peste patru ori mai mult decât schimbarea observată la persoanele care, de obicei, conduc sau folosesc transportul în comun, în timp ce activitatea lor fizică intensă a scăzut cu aproximativ 18 minute. Cu alte cuvinte, renunțarea la deplasarea regulată cu bicicleta la serviciu poate lăsa un gol mai mare în programul zilnic decât renunțarea la deplasarea cu mașina. Ce-i de făcut Mici schimbări ar putea ajuta la compensarea mișcării pierdute A sta mai puțin pe scaun nu este doar un subiect abstract de discuție legat de starea de bine. Acest studiu nu a măsurat direct rezultatele asupra sănătății, dar cercetătorii fac referire la studii anterioare care arată beneficiile întreruperii perioadelor de sedentarism prin activitate fizică și observă că statul mai mult pe scaun și activitatea fizică redusă în timpul muncii la distanță ar putea fi asociate cu efecte metabolice mai puțin favorabile pe termen lung. Timpul suplimentar petrecut în pat, înregistrat în zilele de lucru la distanță, a fost modest în comparație cu scăderea activității fizice, deși studiul nu a fost conceput pentru a determina dacă acest compromis ajută sau dăunează sănătății în cele din urmă. Nimic din toate acestea nu înseamnă că munca la distanță este dăunătoare pentru sănătate. Totuși, sugerează că angajații care lucrează în regim hibrid ar trebui să se străduiască în mod conștient să includă mișcarea în zilele în care lucrează de acasă, întrucât aceasta nu se produce la fel de natural ca în interiorul unui birou. A sta în picioare în timpul convorbirilor telefonice, a face o plimbare în loc de o pauză de cafea sau a programa scurte pauze pentru mișcare ar putea ajuta la compensarea acestei diferențe. Concluzia este simplă: confortul muncii de acasă vine cu un compromis discret în ceea ce privește mișcarea zilnică, unul pe care angajații cu program hibrid ar avea de câștigat dacă l-ar gestiona în mod conștient, în loc să-l neglijeze.
sursa digi24
