O femeie ar fi deținut statutul de „rege” al Egiptului în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, cu peste un mileniu înaintea primei suverane recunoscute în mod tradițional de istorici. O nouă cercetare aduce dovezi privind statutul lui Meretneith, o figură enigmatică a Primei Dinastii, al cărei nume a fost identificat pe embleme regale rezervate conducătorilor egipteni. Dacă interpretarea cercetătorilor se confirmă, ea s-ar putea număra printre cele mai vechi femei-conducător cunoscute din istoria consemnată, relatează Science Alert. De-a lungul istoriei Egiptului antic, mai multe femei au ajuns în poziții de putere, printre cele mai cunoscute fiind Hatshepsut, Nefertiti și Cleopatra. Potrivit cronologiei acceptate în mod tradițional, Sobekneferu, care a domnit în urmă cu aproape 4.000 de ani, este considerată prima femeie suveran a Egiptului. O nouă cercetare sugerează însă că o femeie ar fi putut exercita puterea suverană cu peste un mileniu mai devreme. Este vorba despre Meretneith, al cărei nume înseamnă „iubita lui Neith”, zeița egipteană asociată războiului și maternității. Numele lui Meretneith, descoperit pe embleme regale Studiul, publicat în revista Prague Egyptological Studies, prezintă noi dovezi privind statutul politic al lui Meretneith și încearcă să reconstituie rolurile pe care aceasta le-ar fi avut de-a lungul mai multor decenii. Egiptologul Sue Kelly, de la Universitatea Carolină din Praga, și Crystal Miller, specialistă în arheologie digitală la Universitatea din București, au folosit o tehnică specială de procesare digitală a imaginilor pentru a analiza o serie de inscripții. Cercetătoarele au izolat hieroglifele, au inversat culorile și au transformat imaginile în grafică vectorială cu un contrast puternic. Analiza a permis identificarea numelui lui Meretneith pe „serekh-uri”, embleme regale folosite de conducătorii Egiptului antic. Acestea apar pe un set de 13 dopuri din lut, utilizate pentru sigilarea vaselor și a altor recipiente, descoperite în urmă cu aproximativ 80 de ani în necropola Saqqara. „În opinia noastră, rezultatul o identifică pe Meretneith prin principalul însemn al conducătorilor din această perioadă”, explică Sue Kelly. Cercetătoarea susține că descoperirea indică faptul că Meretneith ar fi exercitat autoritatea unui rege, nu doar rolul tradițional atribuit unei regine. „Aceasta înseamnă că ea a fost într-adevăr un rege-femeie, nu doar o «regină», ci adevăratul echivalent al unui conducător de sex masculin, în timpul Primei Dinastii și a doua femeie-conducător din Egiptul antic al cărei nume a fost consemnat în emblema regală serekh”, afirmă Kelly. Mormântul regal și alte indicii ale puterii sale Statutul lui Meretneith rămâne însă un subiect dezbătut. Deși numele său apare pe numeroase obiecte și monumente, inclusiv în morminte din importantele necropole regale de la Abydos și Saqqara, rolul exact pe care l-a avut în conducerea Egiptului nu a fost stabilit cu certitudine. Cercetătorii indică însă mai multe dovezi care ar susține importanța sa politică. Printre acestea se numără mormântul regal al lui Meretneith de la Abydos, considerat de autorii cercetării drept, fără echivoc, locul de înmormântare al unui conducător. Acolo au fost descoperite sute de vase mari pentru vin și aproape 50 de morminte și camere funerare secundare, destinate servitorilor și curtenilor. Numele lui Meretneith pare să fi fost înscris și pe o stelă monumentală din piatră, de tipul celor asociate conducătorilor. Una dintre cele două stele a fost recuperată din mormântul său, în timp ce a doua era prea deteriorată pentru ca inscripția să poată fi confirmată. Ar fi exercitat puterea timp de cel puțin 30 de ani Cercetătorii estimează că activitatea politică a lui Meretneith s-ar fi întins pe o perioadă de cel puțin trei decenii, în care ar fi îndeplinit mai multe roluri. Una dintre ipoteze este că și-ar fi început ascensiunea politică în calitate de coregentă, conducând alături de posibilul său tată, Djer, al treilea rege al Egiptului. Numele acestuia apare, de asemenea, pe serekh-urile imprimate pe dopurile din lut analizate de cercetători. Ipoteza completează o teorie anterioară potrivit căreia Meretneith ar fi fost inițial prințesă moștenitoare. Ulterior, ea ar fi devenit regentă în perioada în care fiul său, Den, era încă minor. O amprentă de sigiliu descoperită în mormântul lui Den ar putea conține o cronologie a conducătorilor sau o listă a strămoșilor venerați în cadrul unui cult funerar. Numele lui Meretneith apare ultimul, alături de titlul „mama regelui”. Există indicii că statutul său politic ar fi continuat să fie recunoscut și după perioada în care a exercitat puterea. Numele ei apare pe sigiliul funerar al unui conducător ulterior, Semerkhet. „Alte texte indică faptul că avea autoritate asupra vistieriei și a oficialilor, guvernând asemenea unui conducător, fără a deține însă un titlu politic”, explică Sue Kelly. Potrivit cercetătorilor, poziția lui Meretneith în familia regală i-ar fi permis să ocupe succesiv diferite roluri politice, în funcție de circumstanțele dinastice. „Considerăm că Meretneith a avut avantajul de a putea intra și ieși din sfera politică în funcție de necesitățile contextului politic”, concluzionează Kelly.
sursa digi 24
