Inflamația cronică ar putea afecta structura și funcționarea inimii chiar înainte de apariția primelor simptome ale bolilor cardiovasculare, arată un studiu realizat pe aproape 500.000 de persoane. Cercetătorii au descoperit că genele pot influența modul în care fumatul, excesul de grăsime corporală, problemele de sănătate mintală și condițiile sociale și economice nefavorabile contribuie la inflamație și la creșterea riscului cardiovascular. Inflamaţia sistemică persistentă este considerată tot mai mult un factor implicat în bolile cardiovasculare, însă mecanismele prin care aceasta poate modifica inima şi motivele pentru care efectele diferă de la o persoană la alta nu sunt pe deplin cunoscute. O echipă coordonată de Imperial College London a analizat datele a 488.079 de participanţi din UK Biobank, combinând markeri sangvini ai inflamaţiei cu investigaţii prin rezonanţă magnetică cardiacă (RMN cardiac), informaţii genetice şi date privind evoluţia stării de sănătate. Rezultatele au fost publicate în European Journal of Preventive Cardiology, transmite News.ro. Cercetătorii au utilizat GlycA, un marker sangvin care reflectă mai multe procese inflamatorii şi poate oferi informaţii despre inflamaţia cronică. La peste 70.000 dintre participanţi au fost disponibile şi imagini cardiace detaliate. Nivelurile mai ridicate ale inflamaţiei au fost asociate cu volume mai mici ale camerelor inimii, pereţi cardiaci mai groşi şi o umplere mai puţin eficientă a inimii între bătăi. Cercetătorii au observat, de asemenea, un volum mai mic de sânge pompat la fiecare contracţie şi o creştere compensatorie a frecvenţei cardiace. Participanţii cu cele mai ridicate niveluri de GlycA au avut un risc cu 43% mai mare de evenimente cardiovasculare majore comparativ cu cei cu cele mai scăzute valori. Analiza a inclus stopul cardiac, insuficienţa cardiacă, AVC (accidentul vascular cerebral) şi alte evenimente cerebrovasculare, infarctul miocardic şi decesul cardiovascular. Studiul a identificat mai multe proteine inflamatorii care ar putea contribui la legătura dintre inflamaţie şi modificările cardiace. Printre cele mai importante s-au aflat molecule implicate în căile interleukinei-1 (IL-1), factorului de necroză tumorală (TNF) şi interleukinei-6 (IL-6). Autorii au analizat şi 177 de factori de mediu şi măsurători ale compoziţiei corporale. Fumatul, excesul de ţesut adipos, problemele de sănătate mintală şi dezavantajele socioeconomice s-au numărat printre factorii cel mai puternic asociaţi cu niveluri crescute ale inflamaţiei. Datele genetice au indicat că predispoziţia individuală poate modifica intensitatea răspunsului inflamator la aceşti factori. Astfel, persoane expuse unor factori de risc similari pot avea niveluri diferite de inflamaţie şi, implicit, un risc cardiovascular diferit. „Studiul arată modul în care genele şi factorii de stil de viaţă precum fumatul, sănătatea mintală precară şi statutul socioeconomic pot converge pentru a declanşa inflamaţia”, explică autorii într-un comunicat al Imperial College London. Unele dintre căile inflamatorii identificate sunt deja investigate ca ţinte terapeutice. De exemplu, blocarea semnalizării IL-6 este evaluată în studii clinice la persoane cu inflamaţie sistemică şi risc cardiovascular crescut. Rezultatele sunt observaţionale şi nu demonstrează că inflamaţia provoacă direct modificările cardiace identificate. În plus, majoritatea participanţilor din UK Biobank sunt de origine europeană, ceea ce poate limita aplicarea concluziilor la alte populaţii. Autorii consideră că asocierea markerilor inflamatori cu informaţiile genetice ar putea contribui, în viitor, la identificarea mai precisă a persoanelor cu risc cardiovascular crescut şi la selectarea celor care ar putea beneficia cel mai mult de măsuri preventive timpurii.
sursa digi 24
