Schimbările hormonale însoțesc etapele vieții unei femei, de la pubertate până la menopauză, și pot influența regularitatea menstruației, dispoziția și somnul. Deși unele manifestări sunt firești, cele persistente sau intense necesită evaluare medicală. Dr. Cristina Romanescu, medic primar obstetrică-ginecologie, a explicat pentru Digi24.ro când sunt indicate analizele de specialitate, ce factori pot afecta echilibrul hormonal și cum pot fi ameliorate simptomele. Consultul medical este esențial pentru a diferenția schimbările hormonale fiziologice de simptomele care pot semnala o patologie. Care sunt etapele schimbărilor hormonale la femei Pubertatea „La pubertate se activează axa hipotalamo-hipofizo-ovariană și, prin urmare, apare și prima menstruație, denumită, din punct de vedere medical, menarhă. Ciclurile menstruale, la începutul pubertății, pot fi neregulate. În primii ani, acest lucru este absolut obișnuit. Însă, sângerările foarte abundente, anemia, durerile severe în timpul menstruației sau absența prelungită a menstruației nu sunt normale și impun obligatoriu o evaluare de specialitate. Perioada reproductivă sau fertilă Intervalul dintre 20 și 30 de ani este considerat, în general, perioada de fertilitate maximă a femeii. În această etapă, funcția reproductivă este susținută de ovulație și de variațiile ciclice ale hormonilor, în principal ale estrogenului și progesteronului. Tot acum sunt întâlnite cel mai frecvent simptomele premenstruale, care pot varia de la manifestări fiziologice ușoare până la tulburări ce necesită evaluare medicală. Femeile care se confruntă cu simptome intense ar trebui să se adreseze unui specialist pentru investigații. În mod normal, ciclurile menstruale sunt regulate, cu un interval între două menstruații de aproximativ 21-35 de zile la femeile adulte. Apariția acestora la trei, patru sau șase luni poate ridica suspiciunea unor afecțiuni, precum sindromul ovarelor polichistice. În asemenea situații, este recomandată o evaluare ginecologică de specialitate, însoțită de investigații complementare, care să nu se limiteze la dozări hormonale. De asemenea, recomandăm pacientelor aflate în perioada fertilă, mai ales celor care își doresc o sarcină, să efectueze investigații amănunțite. Acestea pot include și anumite analize hormonale, deoarece regularitatea ciclurilor menstruale nu garantează fertilitatea și nu exclude existența unor afecțiuni.”, a explicat Dr. Cristina Romanescu, medic primar obstetrică-ginecologie Modificările hormonale după 35 de ani „După vârsta de 35 de ani, constatăm, în general, o scădere a rezervei ovariene și a calității ovocitelor, cu impact direct asupra fertilității. Aceste schimbări nu indică automat un deficit hormonal sau modificări semnificative ale profilului hormonal, în special ale nivelului de estrogen. Prin urmare, nu presupun neapărat necesitatea unui tratament hormonal, însă este importantă o evaluare atentă. În cazul femeilor care își doresc o sarcină după 35 de ani, sunt necesare investigații mai extinse și mai aprofundate decât în cazul celor mai tinere. O atenție deosebită trebuie acordată evaluării rezervei ovariene, inclusiv prin determinarea nivelului hormonului anti-Müllerian, cunoscut sub denumirea de AMH.”, a adăugat specialistul pentru Digi24.ro Ce este perimenopauza, când începe și cum se manifestă „Perimenopauza reprezintă tranziția către menopauză și începe, în general, între 40 și 50 de ani. Se caracterizează prin fluctuații hormonale și ovulații mai puțin previzibile, care pot determina neregularități ale ciclului menstrual. Aceste modificări pot fi însoțite de bufeuri, transpirații nocturne, tulburări de somn și schimbări ale dispoziției. În această etapă, este recomandată o evaluare de specialitate pentru a stabili investigațiile necesare, inclusiv eventualele dozări hormonale, și dacă există indicații pentru inițierea unui tratament hormonal. Sarcina este încă posibilă Pacientele care nu își doresc o sarcină trebuie să continue să folosească metode contraceptive, deoarece depășirea vârstei de 40 de ani nu exclude posibilitatea unei sarcini nedorite. Totodată, manifestările apărute în această perioadă nu trebuie atribuite automat modificărilor hormonale. Printre posibilele cauze se numără anemia, afecțiunile tiroidiene, stresul prelungit sau debutul unei depresii. Evaluarea medicală trebuie să urmărească identificarea cauzei simptomelor, astfel încât conduita terapeutică să fie adaptată fiecărei paciente.”, a mai precizat Dr. Cristina Romanescu Menopauza „Menopauza apare, în general, în jurul vârstei de 50-51 de ani, însă există variații individuale. La unele femei se instalează mai devreme, în timp ce altele continuă să aibă menstruații și după această vârstă. Din punct de vedere medical, este definită prin absența menstruației timp de 12 luni consecutive, fără o altă cauză care să explice această situație. Înainte de 40 de ani, oprirea menstruațiilor și suspiciunea de menopauză necesită o evaluare atentă, deoarece pot indica o insuficiență ovariană prematură. În asemenea cazuri, abordarea medicală este diferită și presupune investigații suplimentare. Dacă diagnosticul se confirmă, poate fi indicat un tratament hormonal pentru ameliorarea simptomelor și protejarea sănătății pe termen lung, în absența contraindicațiilor. Efectele nu se limitează la disconfortul imediat, ci pot include și modificări metabolice, precum și scăderea densității minerale osoase, asociată cu un risc crescut de osteoporoză. Menopauza se manifestă diferit de la o femeie la alta Unele femei traversează această etapă fără simptome semnificative, în timp ce altele se confruntă cu bufeuri, transpirații nocturne, insomnie, uscăciune vaginală sau dureri articulare. Creșterea în greutate și acumularea grăsimii abdominale pot influența, la rândul lor, riscul cardiovascular. În funcție de manifestări și de istoricul medical, terapia hormonală poate fi o opțiune, după evaluarea individuală a beneficiilor și riscurilor.”, a adăugat medicul specialist În ce condiții poate fi recomandată terapia hormonală la menopauză „Înainte de inițierea terapiei hormonale, este necesară evaluarea istoricului medical și chirurgical, a afecțiunilor asociate și a eventualelor contraindicații, inclusiv a riscului de tromboză și a tulburărilor de coagulare. Schema de tratament depinde și de prezența uterului: dacă acesta este păstrat, estrogenul se asociază, de regulă, cu un progestogen pentru protecția endometrului. Alegerea hormonilor, a dozei și a căii de administrare se face individual, în funcție de simptome, de istoricul medical al pacientei și de raportul dintre beneficii și riscuri.”, a mai explicat sursa Digi24.ro Principalii factori care pot influența echilibrul hormonal „Alimentația dezechilibrată, consumul frecvent de alimente ultraprocesate, stresul cronic, sedentarismul și consumul excesiv de alcool pot influența echilibrul hormonal. De asemenea, expunerea la anumite substanțe chimice, afecțiunile asociate și unele medicamente pot afecta funcționarea sistemului endocrin, inclusiv activitatea ovarelor, a tiroidei și a glandelor suprarenale. Fumatul afectează sănătatea reproductivă, fiind asociat cu deteriorarea funcției ovariene, reducerea fertilității și scăderea calității ovocitelor. Totodată, crește riscul unor afecțiuni oncologice, inclusiv al cancerului de col uterin.”, a conchis Dr. Cristina Romanescu, medic primar obstetrică-ginecologie
sursa digi 24
