Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, în primele nouă luni din 2026, față de 5,35% în perioada similară a anului trecut, potrivit Ministerului Finanțelor. În același interval, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Cheltuielile totale au depășit însă 600 de miliarde de lei, iar costurile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei. Comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, deficitul s-a redus cu 1,53 puncte procentuale din PIB. În același timp, investițiile publice au crescut cu 25,17 miliarde de lei, până la 107,77 miliarde de lei. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că reducerea deficitului a fost însoțită de majorarea investițiilor și a subliniat că disciplina bugetară trebuie să meargă în paralel cu dezvoltarea. „Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”, a transmis Nazare, într-un comunicat citat de Agerpres. Oficialul a afirmat că România trebuie să evalueze rezultatele concrete ale investițiilor și să evite asumarea unor cheltuieli care nu au surse de finanțare clare. El a adăugat că procesul de consolidare fiscală trebuie să continue și în 2027. Veniturile bugetare au crescut cu 11,8% Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale au însumat 522,07 miliarde de lei în primele nouă luni, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 24,4% la 25,4%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, iar contribuțiile de asigurări au totalizat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% peste nivelul din anul precedent. Veniturile din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, în creștere cu 8,7%. Încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în primele nouă luni din 2025. Ministerul precizează că evoluția a fost influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025. Veniturile din accize au crescut cu 2,4%, până la 36,55 miliarde de lei, iar încasările din impozite și taxe pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3% față de perioada similară a anului trecut. Din această sumă, 22,69 miliarde de lei au provenit din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, de peste două ori mai mult decât în primele nouă luni din 2025. Cheltuielile statului au depășit 600 de miliarde de lei Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 600,59 miliarde de lei, în creștere nominală cu 5,5% față de primele nouă luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor pune această scădere pe seama reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, evoluție determinată, potrivit instituției, de plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în primele nouă luni din 2025. Acestea au reprezentat 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, un nivel aproape identic cu cel din perioada corespunzătoare a anului trecut. Investițiile publice au ajuns la aproape 108 miliarde de lei Cheltuielile pentru investiții au crescut de la 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 107,77 miliarde de lei în aceeași perioadă a acestui an. Potrivit Ministerului Finanțelor, o parte importantă a sumelor a fost destinată proiectelor finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Alexandru Nazare a susținut că autoritățile trebuie să urmărească nu doar valoarea fondurilor atrase și a contractelor semnate, ci și rezultatele efective ale investițiilor. Ministrul interimar a afirmat că proiectele trebuie prioritizate în funcție de impactul lor și de existența unor surse de finanțare pentru finalizare. România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR Până în prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a planului. Suma include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Ministerul Finanțelor precizează că suma include și cele 301,2 milioane de euro încasate la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată numărul 3. Mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, și 4,35 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 6, ultima cerere, depusă la 30 septembrie 2026. Potrivit Ministerului Finanțelor, o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 5 este așteptată până la 20 noiembrie 2026. Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB, iar Ministerul Finanțelor susține că ajustarea fiscală trebuie să continue și în anul următor.
sursa digi 24
