Timp de aproape jumătate de secol, regimul comunist a adus teroarea în rândul populației, iar pentru ținerea acesteia sub control, partidul a înființat Securitatea. Direcția Generală a Securității Poporului a influențat viețile a milioane de români, metodele brutale și cinice utilizate fiind la ordinea zilei. Securitatea a fost implicată în toate acțiunile criminale îndreptate contra celor care se opuneau sau pur și simplu nu corespundeau social și intelectual regimului comunist.
Informatorii au jucat un rol major în acea perioadă. Ei aveau misiunea de a supraveghea alte persoane, inclusiv rude, și de a raporta dacă observă acțiuni care nu erau pe placul sistemului. Presa și-a îndreptat atenția către acest subiect, arătând că în perioada de glorie a comunismului, în România existau aproximativ 500.000 de informatori. Aceștia se foloseau de nume conspirative, cei mai mulți dintre ei primind bani în schimbul serviciilor oferite regimului lui Nicolae Ceaușescu.
În legătură cu activitatea informatorilor, rapoarte – care au rămas în arhive – erau întocmite, multe dintre ele fiind desecretizate și făcute publice de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Dintr-un astfel de document, relatează jurnaliștii de la Adevărul, apar detalii despre activitatea informatorului „Georgescu”, care activa într-o comună transilvăneană. Acest nume produce valuri în România zilelor noastre.
O notă de analiză din data de 30.06.1982 arată că, „după selectarea informatorului «Georgescu» pentru a lucra pe linie de securitate, a furnizat un număr de șapte note informative despre elementele pe lângă care a fost dirijat. S-a prezentat cu regularitate la întâlnirile planificate, cu această ocazie furnizând, pe lângă informațiile pe linie de securitate, și informații pe linie de miliție, care au fost verificate și au valoare operativă. Informatorul este sincer și cinstit, se bucură de stimă și respect din partea cetățenilor cu care vine în contact”.
Alte sarcini pentru „Georgescu”
Informatorului „Georgescu” i-au fost conturate alte sarcini, respectiv să-i contacteze periodic pe foștii legionari pe lângă care a fost „dirijat” și să vină „în timp util” cu vești, în cazul apariției unor probleme, să stea de vorbă cu cetățenii pentru a vedea starea de spirit a populației și să dea informații despre „alte probleme care fac obiectul muncii de securitate și miliție”.
Într-un alt document, realizat în septembrie 1986, s-a susținut că același „Georgescu” va fi ținut în rețea.
El avea obiectivul să fie atent la atitudinea și la starea de spirit a oamenilor, fiind nevoit și să urmărească cetățenii care ascultau Europa Liberă și persoanele care ar fi manifestat interes să sustragă materiale explozive.
Sursă: bugetul.ro
