România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB), adică aproximativ 146 de miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul a fost mai mic decât în 2024, când gaura din buget a ajuns la 8,64% din PIB. Nivelul de 7,65% este și sub ținta de 8,4% asumată de Guvern în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană.
Ministerul Finanțelor a transmis că această evoluție a fost posibilă datorită creșterii veniturilor din taxe și impozite, dar și datorită unor măsuri administrative de control al cheltuielilor, aplicate mai ales în a doua parte a anului. Mai puține împrumuturi, mai mulți bani de la UE Una dintre cele mai importante schimbări din 2025 a fost modul în care au fost finanțate investițiile publice. O parte importantă din proiectele care urmau să fie plătite din împrumuturi au fost mutate pe componenta de granturi din PNRR, adică fonduri europene nerambursabile. Cu alte cuvinte, statul a folosit mai mulți bani „gratis” de la Uniunea Europeană și s-a împrumutat mai puțin. Sumele primite de la Uniunea Europeană au ajuns la un nivel record de 75,9 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că această mutare a fost esențială pentru reducerea deficitului și pentru stabilitatea economică: „Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.” „Am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit” Ministrul a afirmat că fără controlul strict al cheltuielilor din ultimele luni, România ar fi ratat ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană. „Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, punând în pericol stabilitatea economică a țării. (…) Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente”, a transmis Alexandru Nazare, potrivit comunicatului de presă. Statul a strâns mai mulți bani din taxe Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 662,7 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul anterior. Ministerul Finanțelor a arătat că statul a încasat mai mulți bani din aproape toate sursele importante. Impozitul pe salarii și venituri a adus aproape 59 de miliarde de lei, cu aproape 20% mai mult decât în 2024. Creșterea a fost influențată de majorarea impozitului pe dividende și de eliminarea facilităților fiscale pentru unele sectoare. Contribuțiile de asigurări sociale, adică banii pentru pensii și sănătate, au ajuns la peste 208 miliarde de lei, în creștere cu aproape 10%. Acest lucru se explică prin eliminarea unor scutiri de la plata CASS și printr-o conformare mai bună la plată. Și TVA a adus mai mulți bani la buget: aproape 134 de miliarde de lei, cu peste 10% mai mult decât anul trecut. Ministerul a transmis că digitalizarea prin e-Factura și modificarea cotelor de TVA au început să producă efecte vizibile mai ales în a doua jumătate a anului. Impozitul pe profit a crescut cu 14%, până la 41 de miliarde de lei, iar accizele au ajuns la peste 48 de miliarde de lei, susținute de consumul intern. Investiții la nivel istoric În 2025, cheltuielile pentru investiții au ajuns la 138,2 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult decât în 2024. Este unul dintre cele mai mari niveluri de investiții publice din istoria recentă a României. Peste 56% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene și PNRR. Restul banilor au mers către programe naționale precum Anghel Saligny și PNDL, către investiții locale, dar și către achiziții pentru armată și alte proiecte strategice. Cheltuielile totale pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv subvențiile pentru agricultură, au ajuns la peste 90 de miliarde de lei. Cheltuielile cu salariile au fost ținute sub control Cheltuielile totale ale statului au fost de 808,7 miliarde de lei. O parte importantă din presiunea asupra bugetului a venit din costurile cu dobânzile, care au ajuns la 50,5 miliarde de lei. Nazare a explicat faptul că aceste costuri sunt rezultatul deficitelor mari din anii anteriori: „Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului.” Cheltuielile de personal au fost de 167,7 miliarde de lei, dar ca pondere în PIB au scăzut, de la 9,36% în 2024 la 8,78% în 2025, ceea ce indică o temperare a ritmului de creștere a aparatului bugetar.
sursa digi 24
