Joi, 6 august, candidații înscriși la sesiunea a doua a examenului național de bacalaureat 2026 susțin proba de evaluare a competențelor digitale, ultima etapă din cadrul testărilor destinate certificării cunoștințelor și abilităților dobândite pe parcursul liceului. Examinarea urmărește nivelul de utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor, prin exerciții practice care vizează redactarea documentelor, folosirea aplicațiilor informatice, prelucrarea datelor și accesarea resurselor online. Potrivit datelor transmise de Ministerul Educației, peste 5.800 de candidați sunt așteptați să susțină evaluarea competențelor digitale. Evaluarea competențelor digitale În perioada 6-7 august, absolvenții de liceu înscriși la sesiunea a doua a examenului național de bacalaureat 2026 susțin proba D, dedicată evaluării competențelor digitale. Desfășurată pe calculator, examinarea are un caracter preponderent practic și urmărește nivelul competențelor de utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor. Candidații trebuie să rezolve atât cerințe teoretice, cât și aplicații practice, de la redactarea documentelor și prelucrarea datelor în foi de calcul până la navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Evaluarea are loc potrivit programului stabilit de fiecare unitate de învățământ, iar candidații sunt repartizați în intervalul orar 13:00-14:30. Durata totală a probei este de 90 de minute, calculată din momentul distribuirii subiectelor tuturor participanților. Primele 15 minute sunt destinate rezolvării fișei A, care presupune acces la internet, iar următoarele 75 de minute sunt rezervate completării fișei B. Candidații care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL, pot solicita echivalarea acestei probe, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare. Cine evaluează probele de competențe la examenul de bacalaureat 2026 Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Educației, competențele de comunicare în limba română, limba maternă și într-o limbă modernă, precum și competențele digitale sunt evaluate de doi examinatori pentru fiecare candidat. Este vorba despre cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate din aceeași arie curriculară, desemnat la nivelul unității de învățământ. În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau apar incompatibilități, comisia este completată cu cadre didactice din alte unități de învățământ. Cum sunt stabilite rezultatele În cazul probei de evaluare a competențelor digitale, fiecare dintre cei doi examinatori acordă candidatului un punctaj întreg, cuprins între 0 și 100 de puncte. Rezultatul final este stabilit ca medie aritmetică a celor două punctaje și este rotunjit la cel mai apropiat număr întreg. Dacă media include o fracțiune de 0,50 puncte, rotunjirea se face în favoarea candidatului, la următorul număr întreg superior. În funcție de punctajul final obținut, nivelul competențelor digitale este încadrat în una dintre următoarele categorii: utilizator începător, pentru un punctaj cuprins între 0 și 30 de puncte; utilizator de nivel mediu, pentru 31-55 de puncte; utilizator avansat, pentru 56-74 de puncte; utilizator experimentat, pentru un punctaj între 75 și 100 de puncte. Potrivit Ministerului Educației, rezultatele sunt afișate după încheierea evaluării tuturor candidaților care au susținut proba D în aceeași zi, la nivelul fiecărei unități de învățământ. Acestea sunt publicate în cel mult două zile lucrătoare de la susținerea examenului. Bacalaureat 2026: Cum sunt structurate subiectele în sesiunea de toamnă Prima evaluare, proba A, a avut ca scop verificarea competențelor de comunicare orală în limba română. Candidații au extras un bilet care a cuprins două texte – unul literar și unul nonliterar – însoțite de cerințe de analiză și interpretare. După aproximativ 15 minute de pregătire, aceștia au susținut o prezentare în fața comisiei de examen și au răspuns întrebărilor adresate de profesori. Proba B s-a adresat absolvenților care au urmat studiile într-o limbă a minorităților naționale și au susținut evaluarea la limba maternă. Formatul a fost similar celui de la limba română, însă conținutul a fost adaptat particularităților fiecărei limbi studiate, precum maghiara sau germana. În cadrul probei C au fost evaluate competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională. Examinarea a inclus trei componente: înțelegerea mesajului oral, pe baza unei înregistrări audio și a unor exerciții specifice, înțelegerea unui text scris, prin cerințe menite să verifice cunoștințele de vocabular și gramatică, precum și exprimarea orală, care a presupus susținerea unui monolog, lectura unui fragment și participarea la un dialog cu profesorii examinatori.
sursa digi 24
