Leul ar putea continua să se deprecieze în raport cu euro în 2027, în timp ce economia României ar urma să aibă o creștere modestă, potrivit estimărilor prezentate de economiști. Una dintre prognoze indică un curs de 5,50 lei pentru un euro la finalul anului viitor, în timp ce avansul economic ar putea fi cuprins între 0 și 0,5%. Profesorul de economie Cristian Păun avertizează că presiunea asupra monedei naționale va persista atât timp cât România are inflație ridicată, deficit comercial și bugetar mare și o creștere economică slabă.
O revenire a euro sub pragul de 5,30 lei este considerată puțin probabilă, iar unele prognoze indică un curs de aproximativ 5,50 lei la sfârșitul lui 2027. În acest scenariu, leul s-ar deprecia cu aproximativ 0,15 lei într-un singur an. Nici perspectivele privind economia nu sunt optimiste. Creșterea economică estimată de unii specialiști este mult sub prognozele oficiale și ar putea ajunge la cel mult 0,5%. „Noi estimăm undeva între 0 și 0,5%, versus consensul de 1,8-2,5%. Deci cum va fi? Similar cu, poate ușor mai bine decât a fost anul acesta. Anul acesta vedem că scenariul de bază deja devine o ușoară recesiune. Anul viitor poate intrăm într-o ușoară creștere. Măcar, dacă e cu plus, nu e cu minus”, a explicat unul dintre economiștii citați. Presiune pe puterea de cumpărare Evoluția cursului valutar și perspectivele economice se reflectă direct și în situația angajaților. Creșterile salariale ar putea rămâne modeste, în condițiile în care inflația continuă să pună presiune pe veniturile populației. „Probabil că și anul viitor va fi presiune pe puterea de cumpărare. Creșterile salariale probabil vor fi modeste și, în cel mai bun caz, vor acoperi doar inflația”, a declarat un analist. În aceste condiții, chiar și atunci când salariile cresc, puterea de cumpărare a românilor poate să nu se îmbunătățească semnificativ, dacă prețurile avansează într-un ritm similar sau mai rapid. Dobânzile ar putea începe să scadă Există însă și un posibil element pozitiv pentru anul viitor. 2027 ar putea aduce o reducere a ratei dobânzii de politică monetară, în cazul în care inflația va continua să scadă. Reprezentanții Băncii Naționale a României au transmis că sunt pregătiți să reducă nivelul acestui indicator-cheie atunci când condițiile economice vor permite acest lucru. O eventuală reducere a dobânzilor ar putea ușura accesul la creditare și ar putea susține economia, însă efectele asupra cursului de schimb depind de evoluția mai multor indicatori economici. Profesorul de economie Cristian Păun atrage atenția că perspectiva leului este strâns legată de situația finanțelor publice, de deficit, de creșterea economică și de evoluțiile politice. El amintește că a estimat anterior inclusiv posibilitatea ca euro să ajungă în zona de 6 lei, într-un scenariu în care România ar pierde complet încrederea agențiilor de rating și ar intra în categoria „junk”, adică în zona investițiilor cu caracter speculativ. „Da, pentru că acea previziune presupune degradarea completă a ratingului și intrarea României în junk. Deocamdată suntem păsuiți de agențiile de rating și amânăm această poveste pentru începutul anului viitor. Ea este tot timpul pe masa noastră și este foarte important ce se va întâmpla în perioada următoare pe tot ce înseamnă scenă politică, guvernare, deficit, buget și așa mai departe”, a explicat Cristian Păun. România nu poate renunța la ajustarea deficitului Economistul spune că România nu poate renunța simultan la măsurile de austeritate și să păstreze țintele de deficit, deoarece cele două obiective sunt dificil de conciliat în condițiile deficitului bugetar ridicat. „Nu prea sunt variante. Am văzut vehiculată ideea: domnule, să renunțăm la austeritate și să păstrăm țintele de deficit. Astea două n-au cum să fie compatibile, pentru că avem un deficit mult prea mare, ceea ce înseamnă că va trebui să continuăm ajustările pe partea de cheltuieli. Va trebui să continuăm cu reformele, să tăiem din primării, să tăiem din județe”, a declarat Păun. În opinia sa, responsabilitatea politicienilor este să prezinte public situația financiară a țării și măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor. „Politicienii trebuie să spună tuturor lucrurile cum stau și trebuie să spună aceste lucruri pe față. Trebuie să le vedem în programul de guvernare și trebuie să vedem un guvern care să fie aliniat în spatele unui astfel de plan.” Economistul avertizează că, în lipsa unor astfel de măsuri, situația financiară a României se poate deteriora în continuare. „Dacă nu vedem lucrurile astea, situația financiară a României se va degrada și mai tare, pentru că, exact cum ați spus, economia nu crește.” De ce este leul sub presiune Cristian Păun respinge ideea unei aprecieri semnificative a leului în actualele condiții economice și explică faptul că valoarea unei monede este strâns legată de performanța economiei care o susține. „Nu se apreciază leul pentru că orice monedă este puternică atâta timp cât are în spate o economie puternică. Ori România, în momentul de față, pe lângă faptul că are o economie privată care abia se târăște, are și o supradimensionare a statului, mai ales pe zone ineficiente, zone care consumă resurse fără să ofere prea mult”, spune economistul. Potrivit acestuia, există mai multe elemente care pun presiune asupra monedei naționale. „N-ai cum să ai o apreciere a leului cât timp ai inflație mai mare decât în zona euro, cât timp ai creșterea economică mult sub creșterea economică din zona euro. E a doua variabilă care contează în aprecierea unei monede, atâta timp cât tu ai dobânzi mai mari decât dobânzile din zona euro și, mai ales, atâta timp cât tu ai deficit comercial mult mai mare, adică imporți mai mult decât exporți.” În opinia sa, acestea sunt principalele variabile care influențează stabilitatea cursului de schimb și valoarea unei monede în raport cu alte monede. „Astea sunt patru-cinci cauze fundamentale care țin de stabilitatea cursului de schimb, de valoarea unei monede în raport cu alte monede. România nu bifează absolut nimic pe plus aici. Deci, cine se așteaptă că se va aprecia leul în timp nu prea are speranțe foarte mari sau n-ar trebui să aibă speranțe foarte mari, pentru că aceste variabile deocamdată trebuie corectate.” Concluzia economistului este că, în actualele condiții, leul va rămâne o monedă slabă în raport cu euro. „Ca să poți să ai o monedă puternică, leul va rămâne slab ca monedă.” Ce ar putea stabiliza moneda națională Cristian Păun spune că o depreciere mai lentă a leului ar putea fi posibilă dacă România reușește să atragă mai mulți bani europeni, să obțină finanțare externă și să atragă investiții străine. „Sigur că poate că vom reuși să-l mai stabilizăm puțin, să mai încetinim din această depreciere, dacă și numai dacă intră bani europeni, dacă și numai dacă reușim să obținem finanțare externă pentru deficit și datoria publică pe care o rostogolim și dacă și numai dacă ne vor intra investiții străine care să mai corecteze și din producția internă, dar și din producția pentru exporturi.” Însă economistul subliniază că aceste obiective nu pot fi atinse rapid și depind în primul rând de credibilitatea financiară a României. „Lucrurile astea sunt foarte complicate, sunt de durată. Depinde de credibilitatea României, care nu prea este reparată în momentul acesta.” În aceste condiții, Păun spune că nu se așteaptă la intrări masive de valută care să poată asigura o stabilitate de durată a cursului. „Nu văd eu că o să intre foarte multe sume în valută, consistente, în perioada următoare, care să ofere o stabilitate a leului.” „O stabilitate destul de artificială a leului” Economistul susține că stabilitatea relativă a cursului din ultimii ani nu a fost determinată exclusiv de fundamente economice solide și că o parte din presiune a fost compensată prin împrumuturi și intrări de fonduri europene. „Oricum, noi în ultima perioadă am avut o stabilitate destul de artificială a leului, adică, după ce că stăteam prost la inflație, creștere economică, dobândă, ce am vorbit mai înainte, deficit comercial, care contează în valoarea unei monede, noi am reușit să o stabilizăm, dar prin pârghii nesănătoase.” Una dintre aceste pârghii ar fi fost reprezentată de împrumuturile externe în valută, la care s-au adăugat fondurile europene. „Împrumutam masiv bani din afară în valută și așteptam fonduri europene care vin în euro și care, evident, susțineau această cerere în valută mai mare.” În acest context, orice deteriorare a încrederii investitorilor și orice ieșire de capital ar putea pune presiune suplimentară pe curs. „Pe fondul acesta, dacă mai avem și ieșiri de capital în valută, pentru că nu ne vindem țara și alte mesaje din astea belicoase față de străini, ne putem trezi chiar cu acel curs de 6 lei de care vorbeam.” „Nu cred că o să vedem vreo apreciere a leului” Evoluția cursului va depinde, în cele din urmă, de mai multe variabile economice și financiare. O creștere de la aproximativ 5,40 lei la 5,50 lei pentru un euro ar reprezenta, în opinia economistului, o continuare a tendinței de depreciere a monedei naționale. „Presiunea pe cursul de schimb rămâne, va depinde de foarte multe variabile. Dacă această creștere va fi una modică, de la 5,4 la 5,5 sau va fi mai sus de 5,5, cu siguranță nu se duce în jos leul.” Cristian Păun estimează că, cel puțin pe termen mediu, o revenire semnificativă a leului este puțin probabilă. „Cel puțin în următorii doi-trei ani nu cred că o să vedem vreo apreciere a leului. Cel mult vom avea o încetinire a acestei deprecieri.” În opinia sa, o eventuală stabilizare ar fi de preferat să fie obținută prin creșterea investițiilor și a exporturilor, nu prin acumularea unor noi datorii. „Să sperăm însă că reușim ca această încetinire s-o realizăm prin pârghii sănătoase, investiții, cum ar veni, și mai multe exporturi, de ce nu, și mai puțin prin credite.”
sursa digi24
