Vortexul polar și fenomenul El Nino ar putea influența evoluția vremii în Europa în această iarnă. Roxana Bojariu, climatolog, explică mecanismele atmosferice care pot favoriza episoade de frig și ninsori în anumite regiuni, dar subliniază că este vorba despre perioade punctuale, nu despre o iarnă rece în mod continuu. Primele prognoze indică, în schimb, o posibilă primă parte a iernii mai blândă în mare parte din Europa.
Roxana Bojariu, climatolog, explică faptul că trebuie făcută o distincție între vortexul polar stratosferic și circulația atmosferică din troposferă, unde se produc fenomenele meteorologice care ne influențează direct.
„Dacă avem un episod rece, avem, pentru că există o circulație atmosferică în sectorul atlantic-european, în atmosfera mai joasă, nu în stratosferă, care ghidează aerul mai rece pe această zonă în care se află și țara noastră”, a explicat Roxana Bojariu. Vortexul polar poate favoriza episoade de frig Potrivit climatologului, în anumite condiții, vortexul polar stratosferic se poate cupla cu cel troposferic. Dacă vortexul stratosferic este perturbat, această perturbare se poate propaga spre suprafață și poate favoriza blocaje atmosferice.
„Atunci când avem condiții și condițiile sunt îndeplinite, mai ales iarna, se poate întâmpla ca vortexul stratosferic polar să se cupleze cu vortexul troposferic polar și, dacă cel stratosferic ajunge să fie perturbat, această perturbație să se propage la suprafață și să favorizeze episoade cu iarnă mai severă în unele regiuni și cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal iarna în regiuni învecinate.” Efectele depind însă de poziția blocajului atmosferic. Un astfel de blocaj poate modifica circulația obișnuită a maselor de aer și poate favoriza, în anumite regiuni, pătrunderea aerului rece dinspre nord. „Depinde unde se așază axa blocajului atmosferic”, a precizat climatologul. El Nino poate contribui indirect Fenomenul El Nino poate avea, la rândul său, un rol, însă influența sa asupra Europei este indirectă și se manifestă mai ales în timpul iernii.
„Dacă vorbeam de El Nino, trebuie precizat că El Niño are un efect indirect, mai ales iarna, asupra Europei și efectul se produce exact cum spuneați în partea a doua, când crește probabilitatea de perturbare a acestui vortex stratosferic care să se propage la suprafață și să determine aceste condiții mai severe”, a explicat Roxana Bojariu. Climatologul subliniază însă că eventualele episoade de frig nu trebuie confundate cu o perioadă rece care să se mențină pe durata întregii ierni. „Dar e vorba de episoade, nu de perioade continue. E vorba de episoade cât durează blocajul atmosferic, care în timp este erodat totuși de circulația dinspre vest spre est.” Prima parte a iernii ar putea fi mai blândă În același timp, prognozele pe termen mediu indică posibilitatea ca prima parte a iernii să fie mai blândă în mare parte din Europa.
„Centrul European de Prognoză pe Medie Durată ne sugerează că prima parte a iernii ar putea fi mai blândă în mare parte din Europa și cu precipitații, inclusiv în Europa Centrală, mai multe decât în mod obișnuit.” Un regim cu precipitații peste medie ar putea reprezenta o veste bună pentru zonele afectate de secetă hidrologică.
„Precipitații în cantitate mai mare decât în mod obișnuit și în toamnă. O veste bună, având în vedere seceta hidrologică de pe întreg continentul, aproape întreg continentul, inclusiv în bazinul Dunării”, a mai spus climatologul. Un nou episod de căldură în octombrie Roxana Bojariu a explicat și că eventualele episoade de căldură din octombrie nu sunt legate direct de vortexul polar stratosferic. „Cum vă spuneam, vortexul stratosferic, chiar dacă se formează acum, nu îndeplinește condițiile de dinamică a atmosferei în așa fel încât să se cupleze cu troposfera. Aceste condiții apar în toamna târzie și iarna.”
Astfel, eventualele temperaturi neobișnuit de ridicate în octombrie sunt determinate de circulația din troposferă, de centrii de presiune și de curentul jet. Climatologul atrage însă atenția că episoadele de căldură neobișnuită în această perioadă ar putea deveni mai frecvente pe fondul încălzirii globale. „E posibil să avem astfel de valuri de căldură și toamna, deși mult mai rar în octombrie. Totuși, vă aduc aminte că acum câțiva ani am avut temperaturi și în România peste 35 de grade câteva zile în partea a doua a lunii octombrie.”
Căldură neobișnuită pentru sfârșitul lui septembrie. Ce temperaturi vom avea în România: anunțul ANM Roxana Bojariu subliniază că este încă prea devreme pentru o concluzie fermă privind evoluția vremii în lunile următoare. „Va trebui să vedem dacă într-adevăr ceea ce spun modelele la această dată se confirmă. (…) Și atunci ne punem întrebarea în ce sens fundalul acesta al încălzirii globale modifică într-adevăr și caracteristicile anotimpuale, adică vine cu unele caracteristici de vară chiar în prima parte a toamnei și spre mijlocul toamnei chiar.”
sursa digi 24
