Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, luni, într-o conferință de presă la Guvern, că proiectul noii legi privind salarizarea din sectorul bugetar, prevede ca 56% din titularii posturilor ocupate vor avea creșteri de salarii, iar salariile de bază a 44% nu vor compensa reducerea sporurilor. Ministrul interimar a precizat că 87 de sporuri vor fi eliminate, adică 57%, iar restul vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază. Acesta a spus că bugetarii vor primi salariile, împreună cu sporurile, dar „este o diferență între sporurile permanente și sporurile temporare”. „Pentru 44% dintre titulari, salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare. Restul de 56% din posturi vor avea creșteri de salarii. Propunerea este ca valoarea de referință să fie de 4.100 lei în 2027 și să ajungă la 4.793 lei până în 2031”, a declarat Dragoș Pîslaru. Ministrul interimar a precizat că 87 de sporuri vor fi eliminate iar restul vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază. „Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național – sunt 151 de sporuri – prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază. Avem cazuri individuale unde sporurile se duc și la 90%, dar media este de 30%”, a afirmat Pîslaru. Acesta a spus că bugetarii vor primi salariile, împreună cu sporurile, dar „este o diferență între sporurile permanente și sporurile temporare”. „Nu am calificarea aceasta în lege să vă zic ce înseamnă temporal și permanent, dar cred că pentru toată lumea putem înțelege. Adică dacă există un spor care în legislație, conform legii 153, era luat pentru că erau condiții sau era un spor care era legat permanent de activitatea sa, acel lucru va fi luat în plată. Dacă discutăm de intenția, ca de exemplu, în ultima lună de raportare, decembrie 2026, să faci ceea ce s-a făcut în trecut, adică dăm un bonus, inventăm ceva ca să dăm în luna decembrie, nu e în legislație posibil. Dar, în fiecare zi, dacă vii cu ceva, o găselniță în luna decembrie, tocmai ca să-ți crești artificial cât ai în plată în decembrie, aplicarea legii și modul în care am scris-o este de natură să nu ia acel element artificial, temporar, de ultim moment în calcul. Deci, salariul plus toate sporurile care erau parte a modului de concepție a salarizării în mod uzual”, a mai transmis ministrul interimar al Muncii. Raport de 1 la 8 dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de bază. Valoarea de referinţă pentru 2027 este de 4.100 lei Raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 este de 4.100 lei, potrivit proiectului. Conform documentului, grila de salarizare va include 12 grade salariale, iar fiecărui grad salarial îi va corespunde un interval de coeficienţi. Astfel, la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1 iar cel maxim de 1,19; la gradul salarial 2 – de 1,20 minim şi de 1,34 maxim; gradul salarial 3 – între 1,35 şi 1,49); gradul salarial 4 – între 1,50 şi 1,64, gradul salarial 5 – între 1,65 şi 1,83; gradul salarial 6 – între 1,84 şi 2,09; gradul salarial 7 – între 2,10 şi 2,39; gradul salarial 8 – între 2,40 şi 3,29); gradul salarial 9 – între 3,30 şi 4,19; gradul salarial 10 – între 4,20 şi 5,59; gradul salarial 11 – între 5,60 şi 6,49, precum şi gradul salarial 12 – între 6,50 şi 8. Ministerul Muncii este responsabil de coordonarea procesului de evaluare a funcţiilor la nivelul sistemului bugetar. Pe baza rezultatelor evaluării funcţiilor, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează în comun proiectele de acte normative necesare actualizării clasificărilor, ierarhiilor şi corespondenţelor dintre funcţii, clase/grade şi nivelurile de salarizare. Potrivit proiectului de act normativ, cuantumul valorii de referinţă se propune de către Ministerul Muncii şi de către Ministerul Finanţelor, în cadrul mandatului instituţional comun, în primul semestru al fiecărui an pentru anul următor şi se stabileşte anual prin Hotărâre de Guvern, cu respectarea prevederilor din Legea responsabilităţii fiscale nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a articolului 6, litera g din prezenta lege, cu încadrarea în plafoanele anuale pentru cheltuielile de personal stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară. „Cuantumul valorii de referinţă se stabileşte astfel încât procentul majorării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat să nu depăşească procentul creşterii nominale a produsului intern brut, prevăzut în cadrul macroeconomic utilizat la construcţia cadrului fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care pe parcursul anului prognoza produsului intern brut se înrăutăţeşte, cuantumul valorii de referinţă nu se modifică”, se arată în proiect. Ordonatorii de credite pot acorda premii de performanţă într-un buget de maximum 4% din cheltuielile cu salariile de bază Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual premii de performanţă personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate importante în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, în limita totală a unui buget de maximum 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază, conform proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS), arată Agerpres. „Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, premii de performanţă personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/ autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate. Premiile de performanţă se acordă cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor, acolo unde nu sunt constituite astfel de organizaţii sindicale, în raport cu complexitatea sarcinilor îndeplinite, în baza criteriilor stabilite prin regulamente-cadru elaborate de către ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, sub condiţia încadrării în fondurile aprobate prin buget”, se arată la articolul 22 al actului normativ, dedicat stimulării performanţei. Potrivit sursei citate, valoarea totală a premiilor de performanţă acordate într-un an calendaristic la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu poate depăşi 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad, salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile şi soldele de comandă, salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, după caz, sub condiţia încadrării în fondurile aprobate prin buget. Documentul prevede, totodată, că premiile de performanţă pot fi acordate pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcţiilor de execuţie ocupate la nivel de instituţie/autoritate publică, respectiv pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcţiilor de conducere şi funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici ocupate la nivel de instituţie/autoritate publică. „Pentru determinarea numărului maxim de salariaţi cărora li se poate acorda premiul de performanţă într-un an calendaristic, procentele prevăzute la alin. (3) se aplică la numărul total de posturi ocupate la finalul anului calendaristic anterior”, se precizează în proiect. Valoarea individuală a premiului de performanţă nu poate fi mai mică de 10% sau mai mare de 20% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie sau, după caz, indemnizaţia de încadrare, la care respectivul salariat a avut dreptul pe parcursul anului calendaristic pentru care se acordă premiul de performanţă, calculată la 3 luni, 6 luni, respectiv 12 luni. Proiectul de lege subliniază că premiul de performanţă nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută la articolul 21, alineatul 2 al documentului. Munca peste programul normal de lucru, compensată cu zile libere,dar în anumite condiţii cu un spor din salariul de bază Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite condiţii cu spor plătit, prevede proiectul de lege. Potrivit documentului, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul de 60 de zile, prevăzută la alineatul 1, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se va plăti în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. „Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se plăteşte în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate”, se menţionează în proiect. Mai mult, la alineatul 3 al articolului 18 din proiectul de lege se arată că „în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se plăteşte în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate”. Conform proiectului, plata muncii se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de către şeful ierarhic, în scris, fără a se depăşi 360 de ore anual. „În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii”, notează sursa citată. De asemenea, la locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă prin legi speciale, sub opt ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător. În plus, prevederile articolului care fac referire la sporul pentru munca suplimentară evidenţiază faptul că acestea nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcţii în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice sau persoanelor angajate cu timp parţial. Totodată, sporul pentru munca suplimentară nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută în proiectul de lege la articolul 21, alineatul 2. În ceea ce priveşte sporul acordat pentru munca de noapte, actul normativ menţionează că personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea între orele 22:00 – 6:00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. Ca şi în cazul sporului pentru munca suplimentară, la sporul de noapte nu se ia în calcul determinarea limitei sporurilor prevăzută în document. Legea este prevăzută să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.
sursa digi24
