Alimentația și sănătatea sunt strâns legate, dar detaliile pot fi neclare, având în vedere numeroasele variabile implicate. Cu cât oamenii de știință reușesc să clarifice mai bine lucrurile, cu atât mai mult putem prelua controlul asupra sănătății noastre prin ceea ce mâncăm și bem. Acum, un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători a adus la lumină câteva descoperiri interesante în acest domeniu. Acestea se referă în mod specific la ceapă. Echipa a constatat că faptul de a aprecia mirosul și gustul cepei era asociat cu un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2 sau de a suferi de hipertensiune arterială, potrivit Science Alert. Modul în care au ajuns la această concluzie reprezintă o călătorie interesantă prin lumea geneticii – o abordare pe care cercetătorii o consideră utilă pentru descoperirea unor asocieri între alimentație și sănătate mai fiabile și mai concludente, arată aceeași sursă. „Cercetarea noastră arată că genele responsabile de gust și miros sunt instrumente promițătoare pentru studierea legăturilor dintre alimentație și boli și pot contribui la consolidarea dovezilor privind relația de cauzalitate în cercetarea nutrițională”, afirmă epidemiologul genetician Daniel Hwang, de la Universitatea din Queensland, Australia. „Acest lucru este important, deoarece avem nevoie de modalități mai bune de a înțelege modul în care alimentația influențează boli precum diabetul, bolile cardiace și cancerul.” Echipa a pornit de la date colectate de la peste 160.000 de persoane cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, provenite dintr-o bază de date de cercetare în domeniul sănătății din Marea Britanie, care acoperea atât informații genetice, cât și preferințele alimentare ale participanților. Analiza a identificat sute de asocieri care implică 96 de preferințe alimentare. Printre acestea s-au numărat variante genetice legate de preferința pentru usturoi, grepfrut, ceapă, hrean sau wasabi, fasole mare și adăugarea de sare în mâncare. După analizarea a 325 de gene responsabile de gust și miros și a 140 de alimente diferite, o legătură s-a dovedit a fi deosebit de interesantă: cea dintre preferința pentru ceapă și o variantă specifică a genei receptorului olfactiv OR2T6. Această asociere a fost apoi confirmată printr-o bază de date de cercetare mai restrânsă, alcătuită din persoane mai tinere, cu vârste cuprinse între 25 de ani – demonstrând că varianta genetică servește drept indicator al preferinței pentru ceapă în toate grupele de vârstă. Acest lucru este important deoarece genele noastre sunt fixe încă de la naștere; ele nu sunt influențate de alte alegeri legate de stilul de viață sau de factorii de mediu care afectează sănătatea.
De exemplu, apariția diabetului poate determina o persoană să-și schimbe dieta, dar nu poate modifica genele pe care le-a moștenit. Odată stabilită această legătură, cercetătorii au examinat seturi de date genetice separate pentru a corela varianta genetică OR2T6 cu rezultatele privind starea de sănătate. Aici intervine riscul redus atât de hipertensiune arterială, cât și de diabet de tip 2. Acest proces de utilizare a variantelor genetice fixe ca indicatori pentru datele auto-raportate, cum ar fi consumul alimentar – care pot fi nesigure și se pot modifica în timp – este cunoscut sub numele de randomizare mendeliană. „Cercetarea nutrițională bazată pe randomizarea mendeliană se extinde, studiile clarificând efectele cauzale ale consumului de cafea, alcool și lapte”, spune Hwang. Aceasta ajută la abordarea problemei menționate la început, în care asocierile dintre dietă și sănătate pot fi neclare. „În ciuda acestor progrese, analizele prin randomizare mendeliană privind alimentele și obiceiurile alimentare rămân o provocare din cauza dificultăților în identificarea unor markeri genetici valabili care să reflecte în mod fiabil ceea ce mănâncă oamenii”, explică Hwang. Citește și: Cea mai rapidă și sănătoasă mâncare gătită acasă. Recomandări de la bucătari cu experiență Concentrându-se asupra genelor responsabile de gust și miros, cercetătorii sugerează că se poate stabili o legătură mai clară între preferințele alimentare și genetica, întrucât gustul și mirosul contribuie în mod direct la ceea ce ne face plăcere să mâncăm. Deocamdată, asocierea dintre preferința pentru ceapă și aceste rezultate îmbunătățite pentru sănătate nu ajunge încă la un raport direct de cauză-efect. Cercetătorii afirmă că rezultatul trebuie replicat pe grupuri mai mari și mai diverse înainte de a se putea trage concluzii cauzale sau clinice. Dar există ceva ce merită investigat aici – și ar putea avea legătură cu compușii bioactivi din ceapă.
Ceea ce îi interesează cel mai mult pe cercetători, totuși, este să demonstreze că abordarea lor bazată pe gust și miros funcționează. Deși doar un singur aliment a ieșit în evidență ca un candidat puternic în cadrul analizei, acest lucru reprezintă un avantaj în anumite privințe: sugerează că analiza este suficient de robustă pentru a evidenția doar legăturile reale. Se estimează că dietele nesănătoase sunt responsabile de aproximativ 11 milioane de decese premature în fiecare an, ceea ce reprezintă un preț ridicat de plătit pentru consumul excesiv de băuturi zaharoase sau pentru consumul insuficient de fructe și legume. Cu mai multe studii de acest gen, am putea fi în măsură să facem ceva în această privință. „A stabili dacă un anumit aliment provoacă o boală sau este asociat cu aceasta reprezintă o provocare semnificativă în epidemiologia nutrițională”, spune Hwang. „Am creat un cadru bazat pe genele gustului și mirosului pentru a ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care dieta contribuie la apariția bolilor cronice.”
sursa DIGI 24
