Deficitul de personal din România a atins cote critice, determinând Guvernul să publice, în premieră, lista oficială a celor 236 de meserii pentru care firmele au undă verde să aducă muncitori din afara Uniunii Europene. Documentul eliberat de Ministerul Muncii identifică domeniile afectate de o lipsă acută de forță de muncă sau unde candidații români refuză constant angajarea. În acest context, companiile pot recruta rapid angajați extracomunitari, respectând noile prevederi stabilite prin OUG nr. 32/2026.
Hotărârea vine într-un moment în care statul român a stabilit pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de noi lucrători străini.
În plus, numărul cetățenilor din afara spațiului comunitare care lucrează deja în țara noastră a stabilit un nou record istoric.
Topul domeniilor din România unde este lipsă critică de personal
Cele mai mari probleme cu acoperirea posturilor goale se înregistrează în activitățile de zi cu zi ale economiei.
Lista celor mai căutate ocupații include manipulanți de mărfuri, curieri, muncitori necalificați în construcții pentru demolări și finisaje, dar și asamblatori de piese.
De asemenea, se caută cu disperare ajutoare de bucătar, spălători de vase, lucrători comerciali, ambalatori manuali, femei de serviciu și muncitori pentru tăierea materialelor.
Pe lângă acestea, angajatorii găsesc extrem de greu meseriași calificați și muncitori în agricultură.
Printre posturile greu de ocupat se numără sudorii, bucătarii, șoferii, fierarii betoniști, dulgherii, zidarii, îngrijitorii de clădiri și animale sau agenții de curățenie.
De ce refuză românii aceste locuri de muncă? Explicațiile patronatelor
Potrivit Elenei Panțiru, cofondatoare a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, refuzul candidaților români nu se rezumă doar la nivelul salariului.
Ea arată că mulți români aspiră la venituri substanțiale și condiții de muncă ca în Occident, chiar și în lipsa unei experiențe sau calificări corespunzătoare.
În paralel, cei care dețin o calificare preferă adesea să lucreze pe cont propriu sau să își deschidă mici afaceri în loc să fie angajați cu contract.
Refuzuri la interviurile AJOFM: motivul incredibil dat angajatorilor
Elena Panțiru a oferit detalii, pentru Economica, despre situațiile bizare întâlnite la selecțiile de personal trimise prin agențiile de ocupare a forței de muncă.
„Zilele trecute am participat la un interviu cu două persoane trimise de AJOFM la un angajator, pentru postul de spălător de vase într-un restaurant. Ambele persoane au spus că nu pot ocupa postul deoarece nu pot lucra în picioare, distanța până la locul de muncă este prea mare sau au diverse afecțiuni, deși nu aveau niciun document medical care să confirme aceste probleme. Mai mult, au refuzat chiar și să viziteze bucătăria restaurantului”, a explicat reprezentanta patronatului.
Ea a adăugat că baza de date a statului oferă rar candidați cu adevărat interesați să lucreze.
„În ultimii ani, din documentele emise de AJOFM am observat că foarte rar există în baza de date persoane care să corespundă cerințelor angajatorilor și care să fie interesate de angajare. Atunci când sunt publicate anunțuri la nivel național, dacă primim unul, cel mult două sau trei CV-uri pe an, constatăm că persoanele respective nu au pregătirea necesară pentru postul disponibil”, a completat Panțiru.
Specialiștii adaugă că aceste locuri de muncă sunt ocolite și din cauza efortului fizic mare, a lipsei perspectivelor de promovare și a programului solicitant.
Val de muncitori străini în România: creștere de 48% într-un singur an
Fără soluții pe piața internă, firmele românești s-au orientat masiv către piețele din Asia.
La finalul anului 2025, în România activau cu permis de ședere în scop de muncă peste 148.000 de cetățeni din afara UE.
Cifra reprezintă o creștere spectaculoasă de aproape 48% față de anul anterior și este aproape dublă comparativ cu datele din 2023.
Muncitorii străini acoperă exact posturile refuzate de români: curieri, manipulanți, muncitori în șantiere, bucătării sau curățenie.
Cei mai mulți dintre ei provin din Nepal, țară care rămâne principala sursă de forță de muncă pentru piața românească.
OUG nr. 32/2026 schimbă regulile jocului pentru firmele de recrutare
Publicarea listei celor 236 de meserii vine la pachet cu intrarea în vigoare a OUG nr. 32/2026, care impune condiții mai severe firmelor de recrutare.
Eugen Saulea, CEO al ESSA Group, explică faptul că vechiul cadru legal permitea aproape oricărei firme cu un an de vechime să aducă muncitori din afara UE.
Noile reglementări cer însă garanții financiare serioase, măsură ce va scoate de pe piață multe dintre cele 15.000 de firme de profil.
Prin acest mecanism, Guvernul încearcă să oprească abuzurile din sistem și să garanteze că aducerea muncitorilor străini se face strict în sectoarele cu deficit real.
Totuși, noua listă oficială confirmă o realitate dură: fără forța de muncă din afara Uniunii Europene, numeroase domenii cheie din România ar risca să se blocheze complet.
Sursă: stiripesurse.ro
