Sistemul public de pensii nu va intra în colaps, dar va avea dificultăți financiare tot mai mari începând din 2029, când generațiile numeroase ale „decrețeilor” vor începe să se pensioneze, a avertizat Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, la Digi24. Acesta consideră că pensiile ar trebui indexate prudent în 2027, însă discuția despre majorarea vârstei standard de pensionare este prematură atât timp cât există categorii care ies din activitate la 45 sau 50 de ani.
Datele Consiliului Fiscal prezentate la Digi24 indică o creștere puternică a deficitului bugetului de pensii, de la 39,7 miliarde de lei în 2024 la 52,4 miliarde de lei în 2025. Deficitele asociate pensiilor, asigurărilor sociale, sănătății și șomajului reprezintă aproape 30% din deficitul bugetar total. În același timp, numai dobânzile aferente împrumuturilor statului ar urma să ajungă anul acesta la 64 de miliarde de lei. Ionuț Dumitru a explicat că Pilonul I funcționează pe principiul solidarității între generații: contribuțiile plătite de persoanele care lucrează în prezent finanțează pensiile aflate acum în plată. Raportul dintre contribuabili și pensionari s-a deteriorat însă puternic în ultimele decenii. „Nu va intra în colaps, dar va avea dificultăți financiare din ce în ce mai mari. Dacă ne gândim la echitatea intergenerațională, bugetul de pensii, adică Pilonul I, ar trebui să se autofinanțeze. Ceea ce se încasează din contribuții de la cei care sunt astăzi în câmpul muncii trebuie să finanțeze pensiile care sunt în plată. În anii ’90 aveam doi-trei salariați la un pensionar, astăzi suntem cam unu la unu. Avem probabil cel mai nefavorabil raport între contribuabili și beneficiari în sistemul de pensii, iar acest raport va continua să se deterioreze. Vom avea un șoc major în jurul anului 2030, pentru că vom avea din ce în ce mai mulți beneficiari și din ce în ce mai puțini contributori. Sistemul de pensii, Pilonul I, va avea dificultăți financiare și mai mari. Chiar și astăzi, bugetul de pensii nu este autofinanțat, este finanțat prin împrumuturi. Cu toții ne-am dori pensii mai mari, dar, din păcate, nu avem contribuabili care să susțină acest lucru. Nu poți continua să crești pensiile din resurse pe care nu le ai și pe care le împrumuți, pentru că, la un moment dat, vine nota de plată”, a avertizat consilierul premierului. Potrivit acestuia, principala soluție este creșterea numărului de persoane care lucrează și plătesc contribuții, inclusiv prin combaterea muncii la negru și la gri, precum și menținerea oamenilor în activitate pentru o perioadă mai lungă.
„În 2027 va trebui făcută o indexare” Întrebat dacă statul își permite să majoreze pensiile anul viitor, în condițiile în care Consiliul Fiscal recomandă prudență, Ionuț Dumitru a afirmat că o indexare va fi necesară după doi ani în care pensiile și salariile din sectorul public au fost înghețate. Creșterea trebuie însă atent calculată și adaptată resurselor disponibile. „Cred că, după doi ani de înghețare a salariilor din sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare. Am avut o perioadă de inflație destul de ridicată și probabil că trebuie făcută o indexare, dar ea trebuie foarte, foarte bine cumpătată. Să nu mai facem greșelile din trecut. Ne aducem aminte de anul 2024, în care pensiile au crescut în două etape. Cumulat, pensia medie a crescut cu 40%. Pentru orice om normal, când îi spui că într-un an cresc pensiile cu 40%, sigur că ridică din umeri și întreabă de unde este finanțat așa ceva. S-a dovedit ulterior că situația sistemului de pensii s-a deteriorat masiv. Încă nu avem resursele să susținem așa ceva, le-am susținut din bani împrumutați”, a explicat acesta. Ionuț Dumitru nu a avansat un procent pentru eventuala indexare din 2027. Consiliul Fiscal recomandă ca ritmul de creștere a cheltuielilor cu pensiile și salariile să nu îl depășească pe cel al PIB-ului nominal, iar eventualele majorări să fie prudente. Majorarea vârstei standard, prematură înainte de rezolvarea pensionărilor anticipate În privința recomandării Consiliului Fiscal privind creșterea graduală a vârstei de pensionare, consilierul premierului a afirmat că o asemenea discuție va apărea probabil la un moment dat, așa cum se întâmplă deja în alte state. România trebuie însă să rezolve mai întâi problema categoriilor care se pensionează mult înaintea vârstei standard. „Cred că este prematur să discutăm în România despre creșterea vârstei standard de pensionare, care este de 62-65 de ani, până nu rezolvăm problema pensionărilor sau a pensiilor speciale. Atât timp cât ai pensionari la 45 de ani, este greu de explicat oamenilor, pe bună dreptate, de ce un om care muncește până la 65 de ani ar trebui să muncească mai mult, când sunt oameni care ies la pensie la 45 sau 50 de ani”, a mai spus acesta. Acesta a amintit că a fost aprobată o creștere etapizată a vârstei de pensionare în sistemul judiciar, dar a atras atenția că mai există categorii care beneficiază de condiții favorabile. În opinia sa, acestea nu mai pot fi susținute în forma actuală, în condițiile în care șocul demografic va aduce mai mulți pensionari și mai puțini contribuabili.
O reducere prea rapidă a deficitului ar împinge economia într-o recesiune profundă În cadrul intervenției de la Digi24, Ionuț Dumitru a comentat și scenariile Consiliului Fiscal privind creșterea datoriei publice. El a explicat că o menținere a deficitului bugetar la aproximativ 6% din PIB ar conduce la o majorare accelerată a datoriei, chiar dacă nivelul este mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024. Fără măsurile de ajustare adoptate anul trecut, deficitul ar fi putut depăși 10% din PIB în 2025, a susținut acesta. Corecția trebuie continuată în următorii ani, dar nu poate fi făcută brusc fără consecințe grave asupra economiei. „Chiar și 6% din PIB este un deficit uriaș. Dacă deficitele rămân în zona în care suntem astăzi, sigur că datoria publică explodează. De aceea este nevoie de o reducere a deficitului și în anii următori. Chiar și într-un asemenea scenariu, mai există o presiune de un an sau doi asupra datoriei publice, care va continua să crească, dar într-un ritm mult atenuat, înainte să se stabilizeze. Ca să stabilizezi imediat datoria publică sau chiar să o reduci, ar trebui să ai o corecție fiscală foarte brutală. Ar însemna măsuri draconice care să ajusteze deficitul atât de mult încât datoria să își schimbe traiectoria. Lucrul acesta nu este nici posibil, nici dezirabil, pentru că ai brusca foarte tare economia. Pur și simplu, ai băga economia într-o recesiune profundă”, a avertizat acesta.
sursa digi 24
