Rezultatele PISA 2025, care arată că 48% dintre elevii români nu ating nivelul de bază la lectură, au provocat reacții din partea actualului și fostului ministru al Educației. Mihai Dimian a cerut schimbarea modului în care școala îi pregătește pe elevi să înțeleagă și să aplice informațiile, în timp ce Daniel David a avertizat că nivelul ridicat al analfabetismului funcțional a devenit un risc de securitate națională, întrucât face societatea vulnerabilă la manipulare și teorii conspiraționiste și afectează eficiența economiei. „Cred că lentilele prin care vom privi astăzi atât acest test, cât și celelalte indică faptul că avem foarte multe de făcut în continuare pentru a îmbunătăți situația, pentru a schimba modul în care abordăm elevii în sistemul de învățământ, astfel încât ei să înțeleagă ceea ce citesc, să aplice ceea ce învață și, sigur că, în final, să îi pregătim mai bine pentru profesiile viitorului”, a declarat Mihai Dimian, la evenimentul național de prezentare a rezultatelor Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2025. Acesta atras atenția și asupra faptului că, deși studiul cuprinde 91 de țări și economii, rezultatele României sunt comparate cu media celor 38 de state membre ale OCDE. România nu este încă membră a organizației, însă această medie reprezintă reperul către care țara noastră își propune să ajungă, a explicat el. „Deși noi avem rezultatele unui studiu care include 91 de țări, toate comparațiile pe care le-am văzut aici sunt cu media țărilor membre OCDE. Nu suntem încă membri OCDE. Cele 38 de țări analizate, membre OCDE, formează o medie și ne-am raportat la această medie unde ne dorim să ajungem”, a mai spus ministrul interimar al Educației. Datele PISA 2025 arată că 52% dintre elevii români nu ating nivelul de bază la matematică, 48% la lectură și 46% la științe. România a obținut 419 puncte la matematică, 413 puncte la lectură și 425 de puncte la științe, sub mediile OCDE la toate cele trei domenii. Comparativ cu evaluarea din 2022, scorurile au scăzut cu nouă puncte la matematică, cu 16 puncte la lectură și cu trei puncte la științe. Diferențele înregistrate la matematică și științe nu sunt semnificative statistic, în timp ce scăderea de la lectură este considerată semnificativă.
„Analfabetismul funcțional, risc de securitate națională” Daniel David a reacționat marți printr-un mesaj publicat pe blogul său. Fostul ministru al Educației consideră că rezultatele confirmă avertismentele formulate în Diagnosticul Ministerial QX din 2025 și justifică includerea analfabetismului funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării. „Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 și confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcțional este risc de securitate națională, întărind astfel și decizia de a fi inclus analfabetismul funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării. Simplu spus, analfabetismul funcțional arată o incapacitate de a utiliza competențele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viața cotidiană, societate și mediul socioeconomic”, a scris acesta. Fostul ministru a atras atenția și asupra decalajului dintre elevii proveniți din familii avantajate și cei din medii vulnerabile. La științe, elevii avantajați socioeconomic au obținut cu 122 de puncte mai mult decât cei dezavantajați, în timp ce diferența medie la nivelul OCDE este de 85 de puncte. În România, mediul socioeconomic explică aproximativ 22% din variația rezultatelor, față de 12% la nivelul organizației. „Este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din țară de a învăța și/sau a profesorilor de a preda eficient? Nu! Ca psiholog, spun că elevii români au capacitățile de inteligență și creativitate comparabile cu elevii altor țări, iar, ca fost ministru al Educației și Cercetării, cred că profesorii români au nivelul adecvat de pregătire pentru a putea să predea eficient”, a afirmat acesta. „Infuzia de resurse într-un sistem nereformat poate duce la anomalii educaționale” În opinia fostului ministru, reducerea efectivelor din clase, creșterea numărului și valorii burselor și majorarea salariilor profesorilor nu puteau îmbunătăți singure rezultatele elevilor. Acesta a dat drept exemple bursele de merit acordate elevilor cu nota 5 și menținerea unor clase sau școli cu foarte puțini copii, măsuri despre care spune că afectează atât eficiența financiară, cât și procesul educațional. Reducerea numărului de elevi din clase poate fi utilă în anumite situații, a mai scris el, dar nu reprezintă principalul factor care determină performanța. În marile orașe, unde rezultatele PISA sunt mai bune, clasele sunt uneori mai numeroase decât în zonele rurale cu performanțe slabe. Totodată, a menționat, că bursele sociale ajută la aducerea și menținerea copiilor la școală, în timp ce efectul burselor de merit asupra rezultatelor este mai redus și depinde de criteriile de acordare. În cazul salariilor profesorilor, acesta a explicat că majorarea acestora nu se reflectă imediat în performanța elevilor, dar poate face sistemul mai atractiv pentru profesioniști și poate contribui la stabilizarea corpului profesoral pe termen mediu și lung. „Infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaționale. Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuși să recuperăm decalajele și să însănătoșim sistemul de educație. În preuniversitar, cred că paradigma PISA și modelul Școlilor QX sunt calea de urmat, cale care deschide acum și posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens, precum creșterea finanțării pe măsura angajamentelor legale și publice. O țară care are un asemenea nivel de analfabetism funcțional devine ușor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraționiste și antisistem și va avea o economie ineficientă, deoarece nu este susținută de competențele oamenilor țării”, a concluzionat fostul ministru al Educației.
sursa digi24
