Săptămâna Mare, numită și săptămâna patimilor, este reprezentată de ultima săptămână din postul Sfintelor Paște.
Totodată, săptămâna mare este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor.
Zilele de luni, marţi şi miercuri din Săptămâna Patimilor ne pregătesc pentru Sfintele Patimi şi ne expun toate învăţăturile Lui Iisus Hristos. Astfel putem întelege cu mai multa uşurinţă lucrarea sa, dar şi dragostea cu care s-a jertfit pentru noi.
Fericitul Iosif cel frumos a fost cel de al 11-lea fiu al lui Iacob şi al Rahilei, care a fost vândut de fraţii săi în Egipt, pentru 30 de arginti. Acesta este o preînchipuire a Mântuitorului, care a fost la rândul său vândut de unul dintre ucenicii săi.
Ajuns în Egipt Iosif are de trecut multe ispite, fiind închis şi învinuit de păcate, tocmai el, cel care a tânjit atât de mult să fie fără de păcat.
În final înţelepciunea şi bunătătea sa inving şi Iosif reuşeşte să salveze poporul de la moarte prin înfometare. Această foamete cumplita din vremea sa reprezinta neputinţa neamului omenesc, însă salvarea pe care o aduce Iosif reprezintă speranţa ca sfârşitul nostru va fi unul bun dacă vom păzi Cuvântul Domnului.
Tot în aceasta zi este amintită ăi povestea smochinului neroditor. Iată ce spune Sfântul Evanghelist Marcu: „Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flamânzit.
Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, ca nu era încă vremea smochinelor.
Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14), iar Sfântul Evanghelist Matei ne aminteşe: „Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19).
Prin această pildă trebuie să înţelegem că Dumnezeu aşteaptă de la noi rod bun şi drept urmare suntem datori să îi oferim virutuţile noastre şi să păzim poruncile lui, pentru a nu fi pedepsiţi precum smochinul fără roada.
Totodată ne este adus la cunoştinţă faptul că Iisus Hristos are putere pedepsitoare, chiar dacă nu o arată asupra omenirii şi alege să o arate asupra unui pom.
