Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare, este prăznuită în fiecare an la 15 august și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine. În diferite regiuni ale țării, această zi este marcată prin participarea la slujbe, pomenirea celor adormiți, sfințirea bucatelor și împărțirea alimentelor persoanelor nevoiașe. Praznicul este însoțit și de numeroase tradiții populare legate de sănătate, activitățile gospodărești și apropierea sezonului de toamnă. După sărbătoarea din 15 august și încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului începe, potrivit tradiției, sezonul nunților religioase, al botezurilor, al târgurilor și al petrecerilor. Semnificația sărbătorii Adormirii Maicii Domnului Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Deși nu există mărturii istorice directe privind momentul săvârșirii sale, cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat considerabil începând cu secolul al V-lea, după ce Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes, din anul 431, a proclamat-o oficial Născătoare de Dumnezeu. Originile praznicului nu sunt cunoscute cu exactitate, însă sărbătoarea s-a dezvoltat în primele secole creștine. Potrivit tradiției, mormântul în care a fost așezată Fecioara Maria se află într-un lăcaș de cult din Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani. În interior, pelerinii se pot închina și la icoana Maicii Domnului cunoscută sub numele de „Ierusalimita”. Importanța praznicului dedicat Maicii Domnului „Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume. Conform sfintei tradiții, Maica Domnului, simțindu-și sfârșitul aproape, îi vestește pe toți apostolii care erau răspândiți până la marginile pământului pentru a propovădui Evanghelia. Aceștia vin către Ea, iar Maica Domnului adoarme, după care este așezată într-un mormânt la marginea cetății Ierusalimului, între cetatea Ierusalimului și Grădina Ghetsimani. Potrivit tradiției, Sfântul Apostol Toma nu a participat la înmormântare, ci a venit peste trei zile, atunci când a dorit să se închine la mormântul Fecioarei Maria. În momentul în care apostolii au deschis mormântul, acesta era gol. Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer de către Fiul Ei. Aceasta este una dintre marile minuni pe care Mântuitorul Iisus Hristos o săvârșește ca dovadă a dragostei supreme față de mama Sa.”, a explicat pentru Digi24.ro Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București Obiceiuri respectate pe 15 august, de Sfânta Maria Mare „Pentru credincioși, sărbătoarea din 15 august nu este considerată exclusiv un moment de tristețe, ci unul al speranței și al vieții veșnice. Sensul duhovnicesc al zilei este legat de mutarea Sfintei Maria la cer și de reîntâlnirea cu Fiul Său. Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare de care, noi, românii, ne bucurăm în fiecare an cu sufletul deschis și multă iubire. Ne bucurăm pentru faptul că Fecioara Maria nu a murit, ci a fost mutată cu trupul la cer. Este o bucurie și o minune reîntâlnirea dintre Fiul Hristos și Maica Domnului, mai ales că, pentru noi, oamenii, viața pe pământ este limitată. Petrecerea noastră pe pământ este o pregătire pentru viața cea veșnică la care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu S-a mutat.”, a mai transmis Părintele Cazacu Tradițiile și superstițiile țin de etnografie și folclor Numeroasele datini asociate zilei de 15 august aparțin tradiției populare și diferă de la o regiune la alta. Acestea nu trebuie confundate cu rânduielile bisericești, chiar dacă unele dintre ele au fost transmise de-a lungul generațiilor și continuă să fie respectate în numeroase comunități. „Tradițiile urmate la fiecare sărbătoare bisericească sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință și pe care le-au respectat din cele mai vechi timpuri din dorința de a-l cinsti pe Sfânt. E bine să sărbătorim și să cinstim Sfântul, să învățăm fiecare dintre noi din modelul Lui de viețuire. În general, la marile praznice bisericești nu este indicat să ne implicăm într-o activitate sau proiect care impune efort fizic, o muncă fizică îngreunată. Este o zi în care avem nevoie de liniște, reculegere și de odihnă. Este bine să mergem la biserică, să aprindem o lumânare și să dăm de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi. Începând cu seara de 14 august, în multe biserici și mănăstiri din țară se cântă Prohodul Maicii Domnului. Este o sărbătoare iubită de români, denumită popular și „Paștele din miezul verii”, unde românii o petrec pe Fecioara Maria așa cum îl petrec și pe Hristos în Săptămâna Sfintelor Sale Pătimiri.”, potrivit preotului Ce alimente se duc la biserică pentru a fi sfințite „În dimineața sărbătorii au loc slujbe și hramuri bisericești, iar femeile aduc la biserică bucate care sunt sfințite de preot și împărțite apoi credincioșilor, în memoria celor adormiți. Tradiția spune că în această zi se oferă și fructe de toamnă, precum struguri și prune. Pe lângă acestea, în unele zone ale țării sunt pregătite colivă, colaci, pâine, plăcinte sau alte preparate specifice comunității. Alegerea alimentelor diferă în funcție de obiceiurile locale, însă sensul gestului rămâne același: pomenirea celor adormiți și ajutorarea persoanelor aflate în nevoie.”, conchide sursa Digi24.ro Superstiții populare pentru ziua de 15 august În credința populară, femeile însărcinate sunt ocrotite de Maica Domnului, iar rugăciunile rostite la 15 august pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere deosebită. Totodată, una dintre practicile vechi, păstrată în anumite comunități, spune că fetele care își doresc să se căsătorească trebuie să spele icoana Fecioarei Maria cu apă în care a fost pus busuioc. Se consideră că acest ritual le-ar ajuta să își întâlnească alesul. Alte superstiții susțin că, în ziua Adormirii Maicii Domnului, oamenii nu ar trebui să își tundă părul sau să se scalde în ape curgătoare. Potrivit credințelor populare, nerespectarea acestor interdicții ar face ca rugăciunile adresate Maicii Domnului să nu fie auzite. Aceste practici aparțin însă folclorului și nu reprezintă reguli stabilite de biserică. Ce este perioada cunoscută drept „Între Sântămării” Intervalul cuprins între Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică, prăznuită la 8 septembrie, este cunoscut în popor sub denumirea de „Între Sântămării”. Potrivit tradiției, această perioadă este considerată potrivită pentru semănăturile de toamnă și pentru desfășurarea mai multor activități agricole. În satele transilvănene s-a păstrat credința potrivit căreia înflorirea trandafirilor în ziua de Sfânta Maria Mare anunță o toamnă lungă și călduroasă
sursa digi24
