Interviu cu şeful ITM Olt
Ştiţi de ce sunt mari amenzile date de inspectorii de muncă? Sau care este diferenţa dintre munca la negru şi munca la gri? Ştii să te pui la adăpost de riscuri sociale, atunci când eşti angajat? Cum să te ferești de eventualele accidente de muncă.
Aflaţi dintr-un interviu cu inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Olt, Cristian Ungureanu.
Cum poate fi caracterizat anul 2023 de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt din punctul de vedere al accidentelor de muncă?
Securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor reprezintă unul dintre obiectivele principale ale instituţiei noastre și în acest sens facem periodic analize cu privire la evoluţia accidentelor de muncă, domeniile de activitate în care frecvenţa acestora este mai ridicată, cauzele care au stat la baza producerii lor, astfel încât să ne structurăm planul de verificare şi control pentru viitor cu scopul de a preîntâmpina producerea unor astfel de evenimente.
În anul 2023 am înregistrat 85 accidente de muncă. Bineînțeles că ne dorim ca această cifră să fie zero, mai ales dacă vorbim de accidente de muncă care au ca urmare decesul lucrătorului.
Principalele domenii de activitate în care au fost înregistrate aceste evenimente sunt construcțiile civile și industriale, metalurgie, fabricarea de cabluri și fire metalice, fabricarea anvelopelor, agricultură, transporturi.
Din analiza proceselor verbale de cercetare a accidentelor de muncă, reiese că majoritatea au fost produse din cause, precum: nerespectarea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă, tolerarea abaterilor de la respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă și disciplină tehnologică, erori în prestabilirea operațiilor de muncă, căderi de la înălțime.
Orice eveniment de muncă, în care au fost implicați lucrători, a fost analizat de inspectorii de muncă fiind dispuse măsuri de reevaluare a riscurilor pentru securitate și sănătate în muncă, respectiv de completare a planului de prevenire și protecție cu măsuri care să prevină producerea unor evenimente similare.
Câte accidente de muncă mortale s-au produs anul trecut? Care au fost cauzele care au generat aceste accidente de muncă?
Din cele 85 accidente de muncă înregistrate anul trecut, 4 au avut ca urmare decesul lucrătorilor, 2 ca urmare a surpării de maluri neasigurate cu panouri de sprijin și 2 ca urmare a electocutării, 1 prin accesul neautorizat în zona de acțiune a câmpului electromagnetic a rețelelor de medie tensiune 20 KV și 1 prin contactul direct cu intalația electrică alimentată la 220 V.
Când vorbim despre accidentele de muncă, există zone cu risc crescut? Care ar fi acestea?
Analiza post-accident evidențiază atât cauzele producerii unor accidente de muncă, cât și identificarea zonelor cu risc ridicat, iar pe baza analizei stabilim politica de prevenire, cum ar fi: unităţi supuse controlului, tipul de control, tematici de control etc. Analiza pre accident, se bazează pe evaluarea riscurilor la unităţi. Din lucrările de evaluare se extrag factorii de risc (pericolele) şi se acţionează în consecinţă pentru prevenire. Aceste analize au identificat zone cu risc ridicat de producere a unor evenimente, cele mai multe sunt specifice activității desfășurate, cum ar fi săpături, lucrul la înălțime, instalații electrice, iar ca riscuri generale zone cu echipamente de muncă în funcțiune, circulația pe drumurile publice.
Referindu-ne la bolile profesionale, care sunt domeniile de activitate de la nivelul județului cu risc sporit?
O boală profesională apare după o expunere lungă în timp la noxele profesionale, de ani de zile, iar specificul industrial al județului nostru, în special al municipiului Slatina a favorizat apariția bolilor profesionale, 80% din cele 30 cazuri înregistrate anul trecut au fost determinate de afecțiuni respiratorii, respectiv 11 cazuri silicoză, 8 bronșită cronică, 5 astm bronșic profesional.
Domeniile de activitate cu risc sporit de producere a bolilor profesionale sunt cele în care, pentru obținerea diferitelor produse, sunt utilizate diverse substanțe și produse chimice, substanțe care se găsesc în mediul de muncă al lucrătorilor și cu care aceștia intră în contact pe o perioadă lungă de timp, la nivelul județului Olt fiind majoritare activitățile din domeniul metalurgic.
Inspectorii de muncă participă la ședințele Comitetelor de Securitate şi Sănătate în Muncă din unităţile cu peste 50 salariaţi, având în vedere că la aceste întâlniri se discută în principal despre îmbunătățirea condiţiilor de muncă, acordarea echipamentului de protecţie şi de lucru, a materialelor igienico- sanitare şi a alimentaţiei de protecţie.
Câți agenți economici au fost sancționați pentru nerespectarea legislației în domeniul securității și sănătății în muncă?
În perioada ianuarie – decembrie 2023 inspectorii de muncă din cadrul Compartimentului Control Securitate și Sănătate în Muncă, compartiment ce a avut în medie un număr de 8 inspectori de muncă, au efectuat 1.194 controale, au identificat 1.264 deficiențe pentru care au dispus 1.286 măsuri de remediere, au aplicat 1.286 sancțiuni, din care 34 amenzi cu o valoare totală de 172.000 lei.
Câte reclamații primiți lunar și care sunt problemele semnalate de angajați?
Lunar înregistrăm aproximativ 30 de sesizări, cele mai multe se referă la neplata salariilor la data înscrisă în contract, la neacordarea concediilor de odihnă, la neevidențierea și neplata orelor lucrate suplimentar. În domeniul securității și sănătății în muncă petițiile adresate instituției noastre se referă în general la neacordarea echipamentului individual de protecție, neinstruirea în domeniul securității și sănătății în muncă, condiții de muncă necorespunzătoare, necomunicarea unor evenimente în care aceștia au fost implicați.
Pentru fiecare petiție înregistrată se dispune control, de cele mai multe ori acestea sunt întemeiate, se dispun măsuri cu termene ferme de realizare, angajatorii au obligația să facă dovada realizării acestora, iar nerealizarea măsurilor dispuse la termenele stabilite constituie contravenție și e sancționată ca atare.
În ceea ce privește relația angajator – angajat, care sunt punctele cele mai sensibile, diferențele în abordare și cazuri în care ați fost solicitați să interveniți?
Relația dintre angajat și angajator e determinată de contractul individual de muncă încheiat, prin care o persoană fizică se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remunerații numită salariu. În cuprinsul contractului individual de muncă se regăsesc drepturi și obligații ale ambelor părți, fiecare trebuie să și le însușească și să le respecte. În momentul în care aceste drepturi și obligații se încalcă intervine conflictul dintre angajat și angajator. O situație sensibilă și greu de dovedit este aceea în care părțile convin ”verbal” asupra unor drepturi și obligații, de aceea tot ceea ce angajatul și angajatorul convin este obligatoriu să se facă în scris, sub rezerva faptului că orice clauză contractuală care este contrară legii este lovită de nulitate.
Angajatorii și angajații acordă atenție securității și sănătății în muncă? Ce ar trebui să știe angajatorii din domeniile cu risc, astfel încât să existe o cât mai bună prevenție?
Cea mai importantă resursă a unui angajator este forţa sa de muncă, de aceea angajatorul are un rol important în a asigura o instruire corectă şi o protecţie corespunzătoare a lucrătorilor în activitatea desfăşurată. Angajatorul trebuie să informeze lucrătorii cu privire la riscurile profesionale, la măsurile specifice de prevenire luate pentru a combate aceste riscuri, la măsurile de prim ajutor, precum şi la procedurile de evacuare necesare în cazul unui pericol grav sau iminent.
Instruirea reprezintă mult mai mult decât un sprijin pentru respectarea prevederilor legislative şi asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate, ea contribuie la îndeplinirea cu succes a activităţii. Lucrătorii instruiţi pot lucra cu un randament mai bun şi se vor simţi mai apreciaţi şi respectaţi de angajatorii lor. Instruirea trebuie efectuată în momentul angajării personalului, în situaţia schimbării locului de muncă ori modificării activităţii sau atunci când se introduc tehnologii noi la locul de muncă şi trebuie repetată periodic. Informarea şi instruirea trebuie să fie bazate pe rezultatele evaluării riscurilor.
Indiferent de natura activităţii, proprii angajaţi sunt cei mai apropiaţi de realitatea producţiei, sunt indispensabili în procesul de evaluare a riscurilor întrucât oferă informații despre echipamente de lucru defecte sau necorespunzătoare, disconfort la locul de muncă, procedee de muncă periculoase.
Scopul final este indentificarea riscurilor specifice și generale la locul de muncă, instruirea lucrătorilor asupra acestora și crearea unui comportament al lucrătorului care, coroborat cu sarcina de muncă să ducă la eliminarea/reducerea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.
Ce sfaturi are ITM Olt pentru angajatori, dar și pentru angajați?
În domeniul securității și sănătății în muncă este esențial să faci prevenție, să îți evaluezi periodic riscurile de la locul de muncă și să îți instruiești corespunzător salariații asupra lor, să asiguri echipamente de muncă optime. Toate acestea costă, dar securitatea și sănătatea în muncă trebuie să fie prioritară și mai presus de orice efort financiar al angajatorilor.
Un mediu de muncă sigur și sănătos se crează prin eforturi comune, prin dialog între angajat și angajator, condițiile în care angajații își desfășoară activitatea influențează productivitatea muncii, deci eforturile angajatorilor în a crea condiții optime de muncă sunt răsplătite prin rezultate mai bune ale angajaților.
Care sunt principalele acțiuni ale ITM Olt pentru acest an?
Activitatea de îndrumare, verificare și control se desfățoară în baza Programului propriu de acțiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncă și acesta cuprinde campanii europene în domeniul securității și sănătății în muncă, campanii naționale și acțiuni atât în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și în domeniul relațiilor de muncă și sunt vizate toate domeniile de activitate care se desfășoară pe teritoriul județului nostru.
Munca nedeclarată sau subdeclarată, chiar dacă este în scădere, a fost, este și va fi o prioritate pentru noi. Primirea la muncă de persoane pentru care nu s-au încheiat contracte individuale de muncă este cea mai gravă deficiență a unui angajator întrucât aceste persoane nu sunt asigurate pentru pensie, sănătate și șomaj, nu sunt instruite din punct de vedere a securității și sănătății în muncă, nu au certitudinea încasării unei remunerații pentru munca prestată și vrem să reducem cât mai mult acest aspect.
Și domeniile de activitate în care frecvenţa accidentelor de muncă este ridicată vor fi prioritare pentru verificări privind respectarea legislației specifice securității și sănătății în muncă.
De asemenea, pe tot parcursul anului 2024 desfășurăm acțiuni de informare și îndrumare a angajaților și anagatorilor cu scopul cunoașterii legislației muncii, a drepturilor și obligațiilor fiecăruia, aceste acțiuni constau în întâlniri cu angajatorii în cadrul unor mese rotunde și cu angajații la locurile lor de muncă, vom distribui broșuri și pliante care conțin informații utile ambelor părți implicate în procesul de muncă.
