Rata anuală a inflației va crește până la sfârșitul anului 2026 și va depăși nivelul de 6,1% anticipat anterior de Banca Națională a României (BNR), potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată marți. Principalele cauze sunt scumpirea combustibililor și a energiei, creșterea prețurilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb al leului. Membrii Consiliului de administrație al BNR au arătat că noile date economice indică o deteriorare a perspectivei inflației pe termen scurt, comparativ cu estimările prezentate în luna august. Prognoza anterioară anticipa o rată anuală de 6,1% în decembrie 2026, urmată de o scădere graduală până la 2,8% în iunie 2028.
„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”, se arată în document. Scumpirea energiei și a combustibililor, principalele riscuri pentru inflație Deteriorarea perspectivelor este asociată în special factorilor care influențează costurile de producție, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an.
„S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”, se menționează în minută. Banca centrală a atras atenția că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea accentua presiunile inflaționiste, inclusiv prin scumpirea bunurilor importate. Evoluțiile de pe piețele internaționale ale petrolului și materiilor prime continuă astfel să reprezinte o sursă importantă de incertitudine pentru economia României. „Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate”, potrivit documentului.
Există însă și factori care ar putea limita scumpirile. Membrii Consiliului au evidențiat rezultatele favorabile din acest an ale unor sectoare ale producției agricole vegetale, cu efecte pozitive asupra prețurilor legumelor, fructelor și ouălor, precum și asupra altor produse agroalimentare. În același timp, evoluția consumului populației și a cererii din economie ar putea tempera transmiterea costurilor mai mari cu energia și combustibilii către prețurile bunurilor și serviciilor.
De ce continuă să crească prețurile în România și cum afectează inflația salariile, facturile și economiile românilor Inflația a scăzut la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie În analiza evoluțiilor recente, BNR a evidențiat reducerea semnificativă a ratei anuale a inflației în primele două luni ale trimestrului al treilea. Aceasta a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonării prețului energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor din anul precedent.
Totodată, rata anuală a inflației CORE2 ajustat, indicator care exclude din calcul o serie de prețuri volatile și administrate, a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Evoluția a fost determinată de încetinirea creșterii prețurilor alimentelor procesate și de reducerea ritmului scumpirilor pentru bunurile nealimentare și servicii. În ședința din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
De asemenea, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost păstrată la 7,50% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Banca centrală a decis să mențină și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
sursa DIGI 24
