Migrena este o afecțiune neurologică ale cărei manifestări pot perturba activitățile cotidiene. Durerea pulsatilă, însoțită adesea de greață și sensibilitate la lumină sau zgomote, se poate repeta în episoade care afectează calitatea vieții. Dr. Silviana Berci, medic specialist neurolog, a explicat pentru Digi24.ro cum poate fi recunoscută, ce factori o pot declanșa și care sunt metodele de diagnostic și opțiunile de tratament. Manifestările migrenei pot varia de la o persoană la alta, iar evaluarea simptomelor ajută la stabilirea diagnosticului și la alegerea tratamentului adecvat. Ce este o migrenă „Migrena este o afecțiune neurologică frecventă, care depășește manifestările unei simple dureri de cap și care nu este întotdeauna diagnosticată corect de la prima consultație. Durerea este, de regulă, unilaterală și pulsatilă, fiind descrisă adesea ca o senzație intensă de zvâcnire. Aceasta se poate agrava la efort fizic sau în timpul activităților obișnuite, afectând semnificativ capacitatea persoanei de a-și desfășura rutina zilnică. Principalele simptome Migrena poate fi însoțită de greață, uneori de vărsături, precum și de o sensibilitate accentuată la lumină și zgomote. În unele cazuri, și mirosurile pot deveni greu de tolerat, ceea ce amplifică disconfortul resimțit în timpul crizei. În absența unui tratament eficient, un episod poate dura între 4 și 72 de ore. Afecțiunea se manifestă, de obicei, prin crize recurente, ale căror simptome și intensitate pot varia de la o persoană la alta.” , a explicat Dr. Silviana Berci, medic specialist neurolog Cum se deosebește migrena de o durere de cap obișnuită „Una dintre cele mai frecvente confuzii este cea dintre migrenă și cefaleea de tensiune, cunoscută și ca durerea de cap asociată stresului. Spre deosebire de migrenă, cefaleea de tensiune, cunoscută și ca durerea de cap asociată stresului, se manifestă mai degrabă printr-o senzație de presiune sau de strângere în jurul capului. Pacienții o descriu uneori ca pe o „cordeluță” sau o „menghină” care apasă tâmplele și fruntea. Durerea are, de regulă, un caracter mai puțin pulsatil și nu se agravează neapărat la efort fizic. Greața și sensibilitatea accentuată la lumină și zgomote sunt, de asemenea, mai puțin frecvente decât în cazul migrenei. Cefaleea de tensiune poate apărea în perioade de stres, oboseală sau suprasolicitare și poate varia ca durată și intensitate.”, a adăugat specialistul Principalii factori care pot declanșa migrenele „Apariția episoadelor poate fi favorizată de diverși factori, iar identificarea acestora reprezintă un pas important în gestionarea afecțiunii. Printre cei mai frecvenți se numără somnul insuficient, mesele neregulate, deshidratarea și stresul. În unele cazuri, crizele pot fi asociate consumului anumitor alimente sau băuturi, precum alcoolul ori ciocolata. În cazul femeilor, fluctuațiile hormonale pot avea, de asemenea, un rol important, în special în perioada premenstruală și în timpul menstruației. Schimbarea anotimpului influențează apariția episoadelor Trecerea de la un anotimp la altul poate favoriza apariția episoadelor migrenoase la persoanele predispuse. Nu sezonul în sine este neapărat responsabil, ci schimbările care îl însoțesc, precum variațiile de temperatură și presiune atmosferică, modificările expunerii la lumină sau dereglarea programului de somn. În plus, alergiile sezoniere și schimbările rutinei cotidiene pot contribui la declanșarea crizelor. Sensibilitatea diferă însă de la o persoană la alta, iar observarea legăturii dintre aceste schimbări și apariția simptomelor poate ajuta la identificarea factorilor relevanți în fiecare caz.”, a mai precizat sursa Digi24.ro Cum se pune diagnosticul de migrenă? „Diagnosticul se stabilește în principal pe baza discuției dintre pacient și medic, pornind de la simptomele descrise și istoricul episoadelor de durere. Nu există o analiză specifică prin care afecțiunea să poată fi confirmată, astfel că evaluarea se bazează pe criterii clinice. Medicul urmărește frecvența și durata crizelor, precum și caracteristicile durerii. În cazul migrenei fără aură, criteriile de diagnostic includ, în general, cel puțin cinci atacuri, cu o durată de 4 până la 72 de ore în absența unui tratament eficient. Sunt evaluate localizarea durerii, caracterul pulsatil, intensitatea și modul în care aceasta este influențată de activitatea fizică. De asemenea, sunt importante simptomele asociate, precum greața, vărsăturile și sensibilitatea la lumină sau la zgomote. Pentru a urmări evoluția simptomelor, medicul poate recomanda ținerea unui jurnal al migrenelor. Pacientul notează momentul apariției durerii, durata episodului și manifestările asociate, informații utile pentru identificarea tiparelor și reevaluarea ulterioară. Intensitatea durerii poate fi apreciată și cu ajutorul unei scale de la 1 la 10, în funcție de nivelul de disconfort resimțit.”, a mai explicat specialistul Migrena cu aură și fără aură: Când sunt necesare investigații suplimentare „Un aspect important în evaluarea pacientului este diferențierea dintre migrena cu aură și cea fără aură. Aura presupune manifestări neurologice temporare, cel mai frecvent vizuale, care apar de obicei înaintea durerii de cap, dar se pot manifesta și în timpul episodului. Migrena fără aură nu este precedată de aceste manifestări specifice. În funcție de simptome și de rezultatele examinării clinice, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a exclude alte cauze ale durerii de cap. Printre acestea se numără rezonanța magnetică nucleară (RMN) cerebrală. De asemenea, pot fi indicate analize de sânge, precum hemoleucograma, determinarea fierului, măsurarea glicemiei sau evaluarea funcției tiroidei, dacă există motive clinice pentru efectuarea lor.”, a precizat medicul neurolog Tratamentul preventiv și opțiunile terapeutice „Tratamentul migrenei este individualizat, în funcție de frecvența și intensitatea crizelor, precum și de impactul acestora asupra vieții de zi cu zi. Pentru episoadele rare, medicul poate recomanda medicamente care să amelioreze durerea în timpul atacului migrenos, inclusiv antiinflamatoare, în funcție de particularitățile fiecărui pacient. Atunci când crizele sunt frecvente sau afectează semnificativ activitățile cotidiene, poate fi indicat un tratament preventiv, menit să reducă numărul episoadelor și intensitatea acestora. Identificarea și evitarea, pe cât posibil, a factorilor declanșatori completează măsurile de gestionare a afecțiunii. Durata terapiei preventive și eventualele modificări ale schemei de tratament sunt stabilite de medic în funcție de evoluția pacientului. Potrivit specialistului, după aproximativ șase luni de tratament eficient, dacă episoadele s-au remis sau s-au redus semnificativ, poate fi luată în considerare ajustarea treptată a medicației. Pentru pacienții care nu răspund suficient la tratamentele convenționale, pot exista și alte opțiuni, inclusiv terapii injectabile pe bază de anticorpi monoclonali, administrate subcutanat. Alegerea acestora depinde de forma migrenei, de istoricul terapeutic și de indicațiile medicale.”, a conchis Dr. Silviana Berci, medic specialist neurolog Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schemă de tratament sau recomandare de consum trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.
sursa digi24
