Administrația locală din România se confruntă cu probleme financiare și demografice. O primărie din trei nu a reușit să își acopere în 2025 cheltuielile salariale din venituri proprii, iar aproximativ 80% dintre localități au pierdut populație în ultimul deceniu. Un studiu privind reforma administrativă, citat de Digi24, arată că sute de orașe și comune nu mai îndeplinesc criteriile demografice corespunzătoare rangului lor.
Un studiu realizat de Funky Citizens, citat de Digi24, arată că actuala organizare administrativă, stabilită în mare parte în 1968, nu mai reflectă realitățile economice și demografice ale României. Analiza ia în calcul două criterii principale: evoluția populației și capacitatea financiară a administrațiilor locale. Din 2016 până în 2025, populația a scăzut în 2.490 dintre cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale analizate. În acest context, 120 de orașe, 52 de municipii și 441 de comune nu mai îndeplinesc pragurile demografice prevăzute de lege pentru rangul pe care îl dețin. În total, este vorba despre 613 localități. Declinul demografic nu este însă uniform. În județul Teleorman, de exemplu, 96 dintre cele 97 de localități au pierdut locuitori. În schimb, creșterea populației se concentrează în special în apropierea marilor orașe. Aproximativ 77% dintre localitățile care au înregistrat creșteri demografice se află la cel mult 35 de kilometri de o reședință de județ. Problemele sunt evidente și în ceea ce privește situația financiară a primăriilor. Potrivit studiului, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu au reușit, în 2025, să acopere cheltuielile salariale din venituri proprii. Doar 462 de primării, adică mai puțin de 15% din total, au avut suficiente venituri proprii pentru a acoperi atât salariile, cât și cheltuielile cu bunurile și serviciile necesare funcționării curente. Situația este dificilă în special pentru comunele mici, unde costurile aparatului administrativ sunt relativ ridicate în raport cu numărul de locuitori și cu veniturile colectate. Studiul atrage atenția că o administrație locală are nevoie de un aparat minim de funcționare, indiferent dacă deservește câteva sute sau câteva mii de oameni. Dezvoltarea economică este concentrată în jurul marilor orașe O altă problemă identificată de cercetători este distribuția inegală a dezvoltării economice. Deși România a recuperat o parte importantă din decalajul față de media Uniunii Europene, ajungând la 77% din PIB-ul european pe locuitor, diferențele dintre regiuni rămân considerabile. Regiunea București-Ilfov depășește media europeană, cu un indicator de 181%, în timp ce regiunea Nord-Est se situează la doar 47%. Potrivit analizei, 91% dintre locurile de muncă pentru persoane cu calificare superioară sunt concentrate în cele 41 de zone urbane funcționale ale României. Practic, dezvoltarea economică este legată de marile centre urbane și de localitățile din jurul acestora, în timp ce numeroase comunități din zonele mai puțin dezvoltate au o bază economică și fiscală redusă. Studiul evidențiază și fragmentarea organizării regionale a instituțiilor statului. Există opt structuri teritoriale diferite pentru domenii precum dezvoltarea, finanțele, drumurile, gestionarea apelor, situațiile de urgență, energia și statistica, ale căror delimitări nu coincid întotdeauna.
sursa DIGI 24
