Toamna astronomică începe oficial miercuri, 23 septembrie 2026. Echinocțiul de toamnă se produce la ora 03:05, ora României, și marchează trecerea către perioada în care nopțile vor deveni mai lungi decât zilele. Procesul va continua până la solstițiul de iarnă din luna decembrie.
Echinocțiul de toamnă este unul dintre principalele repere astronomice ale anului, alături de echinocțiul de primăvară și solstițiile de vară și de iarnă. În emisfera nordică, momentul marchează începutul toamnei astronomice, în timp ce în emisfera sudică începe primăvara astronomică.
Fenomenul se produce în momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Longitudinea astronomică a Soarelui ajunge atunci la 180 de grade.
În jurul echinocțiului, durata zilei și cea a nopții sunt aproximativ egale. Tot în această perioadă, Soarele răsare foarte aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea punctului cardinal vest.
În România, la amiază, Soarele ajunge la o înălțime de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului. Ulterior, traiectoria sa aparentă pe cer va coborî treptat, potrivit informațiilor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Zilele devin tot mai scurte după 23 septembrie
Odată depășit echinocțiul, schimbarea duratei zilei devine tot mai evidentă. Soarele va răsări din ce în ce mai târziu și va apune mai devreme, astfel că numărul orelor cu lumină naturală va continua să scadă.
Fenomenul este legat de deplasarea Pământului pe orbită și de orientarea emisferei nordice în raport cu Soarele.
Scurtarea zilelor continuă până la solstițiul de iarnă, din 21 decembrie. Atunci se înregistrează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. După solstițiu, tendința se inversează, iar zilele încep să crească treptat.
Echinocțiul, legat în tradiția populară de încheierea muncilor agricole
Momentul astronomic a căpătat de-a lungul timpului și numeroase semnificații în tradiția populară. Perioada era asociată cu strângerea recoltelor și cu încheierea unei părți importante a muncilor agricole.
În gospodăriile rurale începea pregătirea pentru sezonul rece. Recoltele erau adunate, proviziile erau puse deoparte, iar oamenii evaluau roadele obținute în timpul anului.
Fructele și legumele de sezon, dar și produsele rezultate în urma recoltării strugurilor aveau un rol important în această perioadă.
Tradiția primului must și superstițiile despre vreme
Una dintre tradițiile populare asociate acestei perioade este prepararea primului must din strugurii proaspăt culeși. Potrivit credințelor transmise din generație în generație, consumarea acestuia era asociată cu norocul și sănătatea.
Există și superstiții referitoare la vreme. În trecut, oamenii considerau că vremea din perioada echinocțiului ar putea oferi indicii despre evoluția următoarelor luni.
O toamnă blândă și prelungită era considerată favorabilă pentru terminarea muncilor agricole, în timp ce apariția timpurie a frigului era interpretată ca un semn al apropierii rapide a iernii.
Până când vor continua să crească nopțile
După 23 septembrie, nopțile vor câștiga treptat teren în fața zilelor. Soarele va avea o traiectorie aparentă tot mai joasă pe cer, iar perioada zilnică de lumină va continua să se reducă.
Tendința se va menține aproape trei luni, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. Din acel moment, zilele vor începe din nou să se lungească.
Echinocțiul din 23 septembrie reprezintă astfel finalul verii din punct de vedere astronomic și începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.
Sursă: capital.ro
