Efectele statului prelungit pe scaun nu depind doar de numărul orelor petrecute în această poziție, ci și de frecvența pauzelor. Șase ore de inactivitate continuă pot fi mai nocive decât o zi de lucru în care șederea este întreruptă regulat de câteva minute de mișcare. Dr. Ioan Stan, medic ortoped și traumatolog, specializat în patologia gleznei și piciorului, a explicat pentru Digi24.ro cum afectează sedentarismul organismul și ce măsuri pot reduce riscurile asociate. Consecințele șederii îndelungate nu se limitează la durerile de spate. Lipsa pauzelor poate afecta musculatura picioarelor, circulația sangvină, nervii și metabolismul. Care sunt cele mai afectate zone ale organismului când stăm ore întregi pe scaun „Musculatura picioarelor se numără printre zonele afectate de șederea prelungită. În timpul statului îndelungat pe scaun, activitatea cvadricepsului, a mușchilor fesieri și a gambelor este redusă, în timp ce flexorii șoldului, în special iliopsoasul și dreptul femural, rămân pentru perioade îndelungate într-o poziție scurtată. În timp, această lipsă de echilibru muscular poate contribui la modificarea posturii și poate favoriza apariția durerilor lombare. Circulația sângelui poate fi, la rândul său, afectată de statul prelungit pe scaun. Atunci când rămânem nemișcați pentru perioade îndelungate, contracțiile musculaturii gambelor se reduc, iar „pompa musculară”, care contribuie la întoarcerea sângelui către inimă, devine mai puțin eficientă. În aceste condiții, pot apărea senzația de picioare grele, oboseala musculară și umflarea picioarelor, simptome care sunt adesea mai pronunțate spre sfârșitul zilei. Perioadele prelungite de imobilizare, precum cele din timpul zborurilor sau al călătoriilor cu mașina, pot crește riscul de tromboză venoasă profundă, mai ales în cazul persoanelor care prezintă și alți factori de risc. Această afecțiune apare atunci când se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, cel mai frecvent la nivelul gambei, și se poate manifesta prin durere, sensibilitate sau umflarea piciorului. În situațiile în care cheagul se desprinde și ajunge la plămâni, poate provoca o embolie pulmonară, o complicație gravă care necesită intervenție medicală de urgență. Sedentarismul influențează și metabolismul. Atunci când mușchii sunt solicitați insuficient, aceștia captează mai puțină glucoză și consumă mai puțină energie, ceea ce, în timp, poate contribui la modificarea glicemiei și a nivelului grăsimilor din sânge, inclusiv în cazul persoanelor cu greutate normală.”, a explicat Dr. Ioan Stan, medic specialist în ortopedie și traumatologie Coloana, nervii și picioarele resimt, de asemenea, statul prelungit „Șederea prelungită pe scaun, mai ales într-o poziție incorectă, poate pune presiune suplimentară atât asupra regiunii lombare, cât și asupra coloanei cervicale. Discurile intervertebrale sunt solicitate constant, iar pentru că nu sunt vascularizate direct, schimbul de substanțe nutritive și eliminarea produșilor metabolici se realizează în principal prin difuziune, proces susținut de alternanța dintre mișcare și repaus. La nivel cervical, proiectarea capului înainte mărește solicitarea mecanică, astfel încât structurile gâtului trebuie să suporte o încărcătură mai mare decât în postura corectă. Totodată, scurtarea anumitor mușchi din zona șoldurilor poate modifica poziția bazinului și accentua lordoza lombară, favorizând apariția durerilor de spate. Șederea prelungită poate favoriza și comprimarea unor nervi. Presiunea exercitată în regiunea fesieră poate irita nervul sciatic, în timp ce menținerea picioarelor încrucișate poate afecta nervul peronier în apropierea genunchiului. În astfel de situații pot apărea furnicături, amorțeală sau alte senzații neobișnuite, care, de regulă, sunt trecătoare și dispar după schimbarea poziției. Lipsa mișcării influențează și structurile gleznei. Imobilitatea menținută perioade îndelungate poate favoriza scurtarea tendonului lui Ahile, țesutul care leagă musculatura gambei de călcâi, precum și tensionarea fasciei plantare. Consecințele pot include dureri la nivelul tălpii ori în zona călcâiului, resimțite uneori mai intens la primii pași făcuți dimineața.”, a adăugat specialistul Ce simptome poate provoca statul prelungit pe scaun și care sunt semnele de alarmă „Printre simptomele frecvente asociate statului îndelungat pe scaun se numără durerea sau senzația de blocaj articular la ridicare, care se ameliorează după primii pași, durerea lombară apărută seara sau după o zi lungă la birou, senzația de greutate și oboseală a picioarelor, precum și umflarea acestora. Pot apărea, de asemenea, amorțeli și furnicături care pornesc de la nivelul coapsei și pot coborî până la picior, dureri în talpă la primii pași de dimineață și contracturi musculare, inclusiv în zona cefei și a omoplaților. Există însă și semne de alarmă care necesită o evaluare medicală. Printre acestea se află durerea persistentă, care nu cedează ușor sau trezește persoana din somn, furnicăturile și amorțelile, în special sub nivelul genunchiului, senzația de slăbiciune musculară, precum și apariția bruscă a unei gambe umflate, roșii și dureroase, situație care poate ridica suspiciunea unei tromboze și trebuie investigată. De asemenea, orice durere sau disconfort care persistă timp de 4-6 săptămâni, în ciuda măsurilor luate, ar trebui evaluat de un medic.”, a precizat sursa Digi24.ro Cum să previi efectele statului prelungit pe scaun „Pentru persoanele care petrec șapte-opt ore pe zi la birou, regularitatea pauzelor poate fi mai importantă decât intensitatea efortului fizic. Este recomandat întreruperea șederii la fiecare 30-45 de minute și efectuarea câtorva minute de mișcare. Nu este necesar ca fiecare pauză să includă exerciții propriu-zise. O scurtă plimbare prin încăpere, deplasarea până la baie sau simpla schimbare a poziției pot întrerupe intervalele lungi de inactivitate. Persoanele care doresc să includă și exerciții pot face fandări menținute aproximativ 30 de secunde, între cinci și 20 de ridicări pe vârfuri, precum și întinderi la perete pentru musculatura gambei și tendonul lui Ahile. Atunci când ridicarea de pe scaun nu este posibilă, de exemplu în timpul unei ședințe, pot fi executate aproximativ 20 de flexii și extensii ale gleznei, pentru activarea pompei musculare și susținerea circulației sangvine. Pentru regiunea cervicală sunt recomandate circa zece mișcări de apropiere a bărbiei de piept. Mușchii fesieri pot fi activați prin contracții de câte cinci secunde, într-o serie de aproximativ zece, iar programul poate fi completat cu rotații ale umerilor și retracții scapulare, realizate prin apropierea omoplaților de coloana vertebrală. Pe lângă mișcare, hidratarea și somnul contribuie la procesele de recuperare ale organismului. Persoanele care lucrează la birou ar trebui să evite purtarea tocurilor pe toată durata zilei și, atunci când este posibil, să aleagă o încălțăminte mai confortabilă.”, a mai precizat medicul specialist O postură corectă la birou poate contribui la reducerea presiunii asupra coloanei și a zonei cervicale. Tălpile trebuie sprijinite pe podea, iar șoldurile poziționate ușor mai sus decât genunchii. Este recomandată evitarea alunecării pe scaun și a aplecării trunchiului înainte, menținând spatele într-o poziție cât mai naturală, cu ajutorul unui suport lombar. Monitorul trebuie așezat la nivelul ochilor, astfel încât capul și gâtul să nu fie înclinate permanent în sus sau în jos. Spatele ar trebui să fie menținut la un unghi de aproximativ 90 de grade față de coapse, pentru a reduce presiunea asupra coloanei și pentru a susține o poziție ergonomică pe durata orelor de lucru. Totodată, este recomandat să evităm menținerea piciorului peste picior pentru perioade lungi de timp, deoarece și această poziție poate influența postura și modul în care este distribuită greutatea corpului.”, a conchis Dr. Ioan Stan, medic specialist în ortopedie
sursa digi24
