În sezonul rece, mierea este folosită frecvent pentru a îndulci ceaiul și alte băuturi calde, însă temperatura și durata încălzirii îi pot influența compoziția. Principalele zaharuri se păstrează, dar căldura poate reduce activitatea unor enzime și modifica alți compuși. Psihonutriționistul Gina Tăujan a explicat pentru Digi24.ro de ce încălzirea intensă și prelungită poate favoriza formarea unor substanțe nedorite și cum este recomandat, de fapt, să o consumăm. Mierea are o istorie îndelungată, fiind utilizată de mii de ani atât în alimentație, cât și în practicile tradiționale de îngrijire și menținere a sănătății. Ce este mierea și ce beneficii are pentru organism „Mierea este un produs natural pe care albinele îl obțin din nectarul florilor sau din secrețiile dulci ale plantelor. Albinele transformă aceste substanțe și depozitează produsul rezultat în faguri. Principalii constituenți sunt zaharurile naturale, precum fructoza și glucoza. În funcție de originea florală și de modul de procesare, mierea conține și cantități variabile de vitamine, minerale, antioxidanți și alte substanțe bioactive. Unii dintre acești antioxidanți contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Mierea este cunoscută și pentru efectul calmant asupra tusei. Unele studii arată că, în cazul infecțiilor respiratorii ușoare, aceasta poate reduce frecvența și intensitatea episoadelor de tuse, ameliorând disconfortul mai ales pe timpul nopții. Textura sa poate calma temporar iritația gâtului, iar carbohidrații pe care îi conține furnizează rapid energie. Deși este un produs natural, mierea are un conținut ridicat de zaharuri și trebuie consumată cu moderație, în funcție de nevoile fiecărei persoane. În exces, aceasta poate crește aportul caloric și cantitatea de zaharuri din alimentație. Mierea nu înlocuiește tratamentele medicale și nu trebuie administrată copiilor sub un an, din cauza riscului de botulism infantil.”, a explicat psihonutriționistul Gina Tăujan Ce se întâmplă cu mierea atunci când este adăugată în băuturi fierbinți „Într-o băutură foarte fierbinte, căldura poate reduce activitatea unor enzime din miere și poate modifica anumiți compuși bioactivi. Amploarea acestor schimbări depinde de temperatura lichidului și de durata expunerii. Glucoza și fructoza, principalele zaharuri din compoziția mierii, rămân prezente, astfel că aceasta continuă să furnizeze energie. Căldura poate degrada însă o parte dintre componentele sensibile la temperaturi ridicate. Pentru a le proteja, este indicat să lăsăm băutura să se răcească puțin înainte de a adăuga mierea.”, a adăugat specialistul Mierea încălzită poate deveni toxică pentru organism? „Afirmația că mierea devine toxică atunci când este adăugată în ceai fierbinte este exagerată. Nu există dovezi solide că o cantitate obișnuită de miere, adăugată într-o astfel de băutură, ar deveni toxică. Încălzirea intensă și prelungită poate favoriza formarea hidroximetilfurfuralului (HMF), un compus care apare în alimentele bogate în zaharuri atunci când sunt expuse la căldură. Conținutul de HMF din miere poate crește și în timpul depozitării îndelungate, mai ales la temperaturi ridicate. Riscul se evaluează în funcție de concentrația compusului și de nivelul expunerii. Simpla sa prezență în miere nu dovedește că aceasta devine toxică atunci când este adăugată în ceai. Adăugarea mierii într-o băutură fierbinte trebuie deosebită de caramelizarea sau arderea zahărului prin încălzire intensă. În condiții obișnuite de consum, mierea adăugată în ceai nu ridică probleme de toxicitate. Este însă de preferat să evităm încălzirea excesivă și expunerea îndelungată la temperaturi ridicate.”, a completat sursa Digi24.ro Cum este recomandat să consumăm mierea în sezonul rece „Pentru a păstra cât mai bine proprietățile naturale ale mierii, este recomandat să o adăugăm în ceai sau în alte băuturi după ce lichidul s-a răcit puțin. Nu există însă un prag de temperatură sub care toate componentele mierii să fie protejate. Efectul căldurii asupra compoziției sale depinde de cât de fierbinte este băutura și de durata expunerii.”, a conchis psihonutriționistul Gina Tăujan
sursa DIGI 24
