România are prune din belșug, dar prea puține ajung în borcane cu magiun, gem sau compot. Suntem pe primul loc în Europa la producția de prune, însă 80% din recoltă ajunge în cazane, pentru țuică. Sociologii spun că acest obicei vorbește, în primul rând, despre felul în care românii își păstrează tradițiile, nu despre alcoolism.
În gospodăriile din țară, prunele nu se pierd niciodată. Ajung în butoaie, apoi la cazan, iar în final se transformă în țuică. Este o tradiție păstrată din generație în generație și una dintre explicațiile pentru care o mare parte din producție este valorificată prin distilare.
„Bunicii mei au murit la 90 și ceva de ani. Aveau vite, aveau mult de muncă. Se scula bunica mea dimineața, făcea o turtă, o ceapă spartă, un pic de slănină și cu un țoi de țuică și pleca la muncă”, își amintește o localnică din Gorj.
„După ce au fost adunate din livezi, prunele au fermentat timp de aproximativ o lună, iar acum este momentul în care ele vor fi puse în cazan, de unde va rezulta țuica”, transmite jurnalistul Digi24, Anamaria Ianc.
„Dacă băgăm lemne prea multe, o să dea roșu pe țeavă și atunci țuica nu mai e bună de consumat. Și atunci focul trebuie să meargă domol. Avem acel motoraș care învârte, ca să nu se prindă prunele și boasca jos, pe cazan”, explică un producător de țuică din Gorj.
În 2024, recolta de prune a fost de aproape 600 de mii de tone. 80% din producție s-a transformat în țuică. „Fac de toate. Compot făceam când erau copiii mici, acum nu mai facem”, mărturisește o femeie.
„Fiecare face ce-i place. Unii fac și compot, dulceață, unii fac și țuică pentru consumul propriu”, spune cineva. „Și compot, și dulceață, magiun”, completează altcineva.
„Faptul că avem numere mari de consumatori care preferă să transforme aceste fructe în băuturi alcoolice ne arată că aceasta este utilizarea cea mai valoroasă pentru acest produs din perspectiva celor care dețin controlul asupra acestui proces”, e de părere Christian Năsulea, economist.
„Și dacă vine cineva în vizită, este un ingredient și pentru interacțiunile sociale, cel puțin între bărbați”, explică sociologul Mihnea Preotesi.
Prunele le-ar putea aduce, însă, producătorilor mai mulți bani, dacă ar fi transformate în produse care se pot vinde tot anul.
„Magiun, gem, compot, dulceață, cum se folosea cu ani în urmă… Foarte bun, pentru deshidratare – prunele deshidratate au cel mai mare conținut în antioxidanți”, explică Mădălina Butac, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni. România este fruntașă în Europa la producția de prune.
