Doar 12% din totalul comunelor de astăzi și puțin peste 50% din orașe și-ar păstra statutul administrativ dacă mâine ar avea loc reorganizarea teritorial-administrativă a României cerută de mediul de afaceri.. Oltul nu ar mei eve nicio comuna asa cum este in prezent.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri cerute sunt:
- reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe;
- redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
- redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
- toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
Pe baza acestor proiecții, am analizat cele 3189 de unități administrativ-teritoriale din România în funcție de locuitori și le-am încadrat în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri. Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.
Jurnalistul Cristian Pantazi a arătat într-un editorial pentru G4Media de ce este importantă reorganizarea administrativă a țării, dar și de ce este imposibilă, cel puțin până în anul 2024: lasă fără clienți marile partide de sistem și ar spulbera baronii locali.
- Județe fără nicio comună cu peste 5.000 de locuitori
Trei județe din România nu au nicio comună cu mai mult de 5.000 de locuitori: Caraș-Severin, Hunedoara și Olt. În cazul în care regionalizarea propusă ar avea loc mâine, niciuna dintre comunele celor trei județe nu ar mai exista în forma actuală și ar trebui să se comaseze cu alte localități. De precizat este faptul că Olt este județul cu numărul cel mai mare de comune din România: 104.
Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
România a fost supusă unui proces de ”urbanizare” mai mult pe hârtie, începând cu 2004, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, una dintre condițiile de aderare fiind creșterea gradului de urbanizare al țării. Chiar și după urbanizarea cu pixul, România ocupa în continuare, în 2007, ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere: cu un grad de urbanizare de 54,9%, țara noastră era întrecută până și de Bulgaria.
Pe vremea când Camera Deputaților era condusă de Valer Dorneanu și Senatul de Doru Ioan Tărăcilă, Parlamentul a trimis spre promulgare Legea 83, în 5 aprilie 2004. Articolul 1 spunea că ”se aprobă declararea ca oraşe a unor comune” chiar dacă, în realitate, comunele nu arătau deloc asemenea unor orașe.
În locul investițiilor masive și rapide în localitățile rurale pentru ca ele să fie relativ ”ridicate” la rangul de oraș, Guvernul Năstase, prin ministrul Administrației Octav Cozmîncă, a hotărât transformarea lor din pix, din birourile de la Palatul Victoria.
La fel s-a întâmplat cu zeci de sate care au fost transformate, peste noapte, în comune. În total, când au tras linie după perioada 2003-2004, Guvernul Năstase avea pe hârtie 40 de orașe și 221 de comune noi, deși cele mai multe dintre ele nu îndeplineau condiții minime cum ar fi sistem de canalizare, de iluminat public și sistem de alimentare cu apă, străzi asfaltate sau toaletă în interiorul casei.
Cele mai multe comune transformate în orașe, în 2004, au fost în județele Suceava, Maramureș și Timiș. În total, era vorba de 27 de comunități rurale din județele Arad (1), Argeş (1), Constanţa (1), Dolj (2), Gorj (2), Ialomiţa (2), Maramureş (4), Olt (1), Satu Mare (1), Sibiu (1), Suceava (8) şi Timiş (3).
sursa Economedia
