Guta a fost mult timp asociată cu un consum excesiv de alcool sau o dietă nesănătoasă, însă un studiu recent arată că factorii genetici joacă un rol mult mai semnificativ în dezvoltarea acestei afecțiuni decât se credea anterior.
O echipă internațională de cercetători a analizat date genetice colectate de la 2,6 milioane de persoane, inclusiv 120.295 de pacienți diagnosticați cu gută. Studiul, publicat în Nature Genetics, a identificat 377 regiuni specifice ADN-ului asociate cu guta, dintre care 149 nu fuseseră anterior legate de această afecțiune.
Guta nu apare din „vina” pacienților
Conform cercetătorilor, mitul conform căruia guta este cauzată exclusiv de alimentație sau stil de viață trebuie demontat.
„Guta este o boală cronică cu o bază genetică clară. Nu este vina celor care suferă de ea. Acest mit trebuie eliminat”, explică epidemiologul Tony Merriman de la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă.
Guta apare atunci când nivelurile ridicate de acid uric din sânge duc la formarea unor cristale ascuțite în articulații, declanșând un răspuns inflamator dureros. Genetica influențează fiecare etapă a acestui proces, de la acumularea acidului uric până la reacția sistemului imunitar față de cristalele formate.
Impactul miturilor asupra tratamentului
Guta este o afecțiune care poate fi controlată cu tratament adecvat, însă cercetătorii avertizează că stigmatizarea pacienților îi împiedică pe mulți să caute ajutor medical.
„Acest mit răspândit cauzează rușine în rândul pacienților, ceea ce îi determină pe unii să sufere în tăcere și să evite vizitele la medic. Din această cauză, mulți nu primesc tratamentul preventiv necesar pentru reducerea acidului uric din sânge”, adaugă Merriman.
Noi opțiuni de tratament
Această descoperire deschide noi direcții pentru tratamentul gutei. O mai bună înțelegere a legăturii dintre genetică și sistemul imunitar poate duce la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente sau chiar la utilizarea unor medicamente existente pentru combaterea bolii.
Totuși, studiul are și unele limitări. Majoritatea datelor provin de la persoane de origine europeană, iar în unele cazuri diagnosticul de gută a fost autodeclarat, fără confirmare clinică. Cu toate acestea, rezultatele oferă o înțelegere mai clară a unei afecțiuni care afectează milioane de oameni.
„Sperăm că, în timp, vor fi disponibile tratamente mai bune și mai accesibile, bazate pe noile ținte genetice descoperite”, spune Merriman. „Guta merită mai multe resurse medicale și o mai mare prioritizare în sistemul de sănătate.”
Sursă: doctorulzilei.ro
