Invazia Rusiei în Ucraina a generat noi obstacole în drumul către redresarea economică globală, cauzate de riscuri geopolitice ample. Prognoza de creștere globală de +3,3% în 2022 și +2,8% pentru 2023 a fost revizuită în scădere cu -0,8% și respectiv -0,4%, anunță Allianz Trade. Astfel, este de așteptat ca implicațiile economice să fie vizibile mai ales în Rusia, care se va confrunta cu o recesiune profundă în acest an (cel puțin -8%), mai ales după ce sancțiunile au fost extinse și în sectorul energetic.
Guvernele din întreaga lume au impus sancțiuni financiare și economice ample și considerabile, inclusiv embargouri asupra exporturilor de bunuri de înaltă tehnologie, sancțiuni împotriva celor mai mari bănci rusești, eliminarea mai multor bănci rusești de la SWIFT și înghețarea a două treimi din rezervele valutare (FX) ale băncilor centrale ruse. Contrasancțiunile din Rusia au inclus o conversie obligatorie a 80% din valutele primite în tranzacțiile comerciale în ruble, controale foarte stricte de capital privind plățile în străinătate (inclusiv serviciul datoriei suverane și interzicerea străinilor de a vinde titluri de valoare), precum și naționalizarea companiilor străine care decid să părăsească Rusia după începerea războiului. În timp ce negocierile actuale dintre Ucraina și Rusia ar putea îndrepta calea către încetarea focului, o escaladare ulterioară nu poate fi exclusă, ceea ce duce la sancțiuni și contrasancțiuni și mai dure (inclusiv în ceea ce privește furnizarea de energie), scrie Mediafax.
Pentru restul economiilor și în principal Europa, energia, comerțul și finanțele continuă să fie principalele canale de impact. Prețurile mai mari ale mărfurilor, volatilitatea, în special pentru petrol și gaze, dar și disponibilitatea mărfurilor agricole (grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea soarelui și ulei), pentru care Rusia și Ucraina reprezintă mai mult de 10% din exporturile globale, precum și materii prime și materiale (nichel, paladiu) au dus la un șoc negativ semnificativ al ofertei, în special pentru economiile europene. Aproximativ două treimi din revizuirea descendentă a creșterii globale se datorează șocurilor încrederii și lanțurilor de aprovizionare, restul fiind atribuită prețurilor mai mari ale mărfurilor. În ceea ce privește inflația globală, aceasta se va dovedi, de asemenea, mai persistentă și ridicată, fiind revizuită în creștere cu +1,9 puncte procentuale de la 6%, din cauza prețurilor mari la energie și a întreruperilor lanțului de aprovizionare, care vor contribui la presiunile prețurilor în egală măsură. Cu toate acestea, efectul cantitativ potențial al unui șoc de aprovizionare cu petrol indus de Rusia ar fi mult mai mic în comparație cu crizele anterioare, ținând cont de scăderea intensității energetice a producției și de o pondere mai mică a petrolului în mixul energetic.
Astfel, prețurile petrolului vor rămâne peste 100 USD/bbl pe tot parcursul perioadei de război și, în medie, este probabil să se apropie de 120 USD/bbl în 2022. Întrucât energia reprezintă aproape 15% din importurile UE (din care Rusia furnizează 65%), iar șocul raporturilor comerciale ar putea șterge complet excedentul de cont curent într-un scenariu advers, se așteaptă ca prețurile gazelor să rămână ridicate la aproape 140 EUR/MWh.
În ceea ce privește comerțul, pe lângă pierderea pe termen scurt a piețelor de export, criza actuală a întârziat normalizarea lanțurilor de aprovizionare. Astfel, este probabil ca aceasta să influențeze producția potențială din cauza realocării defensive, orientate spre reziliență a resurselor. Având în vedere că navele de containere sunt redirecțoinate către rute mai puțin directe și mai costisitoare pentru a evita Marea Neagră, congestia poate crește în alte porturi europene. În plus, transportul aerian de marfă este afectat de închiderile spațiului aerian atât de Rusia cât și de Europa. Costurile mai mari ale energiei vor prelungi probabil timpii de livrare și ratele de transport, iar înăsprirea restricțiilor sanitare în China, ca răspuns la noile focare de Covid-19, ar putea crește prețurile inputurilor și ar putea duce la creșterea congestionării porturilor.
