Căpușele sunt paraziți de mici dimensiuni care se hrănesc cu sângele oamenilor și al animalelor, fiind frecvent întâlnite în zone cu iarbă înaltă, păduri sau vegetație deasă. Deși mușcătura lor trece, de cele mai multe ori, neobservată, aceasta poate avea consecințe medicale semnificative, deoarece, în anumite cazuri, poate transmite agenți patogeni responsabili de diverse boli infecțioase. Adrian Marinescu, medic infecționist, a explicat pentru Digi24.ro care sunt principalele afecțiuni asociate mușcăturilor de căpușe, precum și recomandările pentru astfel de situații. Adoptarea unor măsuri stricte de protecție, alături de monitorizarea atentă a stării de sănătate după expunerea în zone cu risc, reprezintă pași esențiali pentru prevenirea eventualelor complicații. Cum recunoști mușcătura de căpușă „Mușcătura de căpușă se deosebește de cea a altor insecte printr-un detaliu esențial: insecta nu se desprinde imediat după ce se hrănește, ci rămâne atașată de piele pentru o perioadă mai lungă de timp. Din punct de vedere medical, riscul de transmitere a infecțiilor crește semnificativ dacă parazitul rămâne fixat mai mult de 24 de ore, acesta fiind un criteriu important de urmărit. În același timp, identificarea ei se bazează și pe observație atentă, mai ales în cazul copiilor, unde căpușele pot fi greu de depistat. Acestea se fixează frecvent în zone mai puțin vizibile, precum scalpul, și pot trece ușor neobservate dacă nu este făcut un control atent al pielii.” , a precizat Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București Cum procedezi în cazul unei mușcături „În situația unei mușcături de căpușă, nu este recomandat să încercăm îndepărtarea acesteia pe cont propriu, deoarece o extragere incorectă poate crește riscul de infecție. Este indicată evaluarea medicală, iar în anumite cazuri se poate recomanda profilaxia cu antibiotic, pe bază de prescripție. Nu este obligatoriu să ne prezentăm direct la un spital de boli infecțioase – ne putem adresa medicului de familie sau unui cabinet medical, unde căpușa poate fi îndepărtată în condiții sigure, iar ulterior se stabilește conduita terapeutică. Este esențial ca parazitul să fie extras rapid și complet, fără a rămâne fragmente în piele. Intervenția la timp și, atunci când este necesar, administrarea profilaxiei antibiotice reduc semnificativ riscul de infectare, inclusiv apariția bolii în faza acută.”, a mai adăugat sursa Digi24.ro Profilaxia cu antibiotic reprezintă administrarea preventivă a unui tratament medicamentos, recomandat în anumite situații, pentru a reduce riscul de dezvoltare a unei infecții după mușcătura de căpușă. Boli transmise prin mușcătura de căpușă „În ceea ce privește bolile care pot fi transmise prin mușcătura de căpușă, este important de știut că, în majoritatea cazurilor, căpușele nu sunt infectate, deci nu transmit nicio boală. Există variații de la un sezon la altul și de la o regiune la alta, însă, în general, riscul de îmbolnăvire rămâne relativ scăzut. Cu toate acestea, în situațiile în care căpușele sunt purtătoare de agenți patogeni, ele pot transmite diverse boli infecțioase precum: Boala Lyme (borelioza) „Cea mai frecventă boală transmisă prin mușcătura de căpușă este boala Lyme (borelioza), o afecțiune care apare mai des decât s-ar putea crede și care necesită atenție, chiar dacă riscul general de infectare rămâne relativ redus. Boala evoluează în mai multe etape și debutează, de obicei, în primele săptămâni după mușcătură. Primul semn caracteristic este eritemul migrator, o pată roșie care se extinde treptat și care poate apărea nu doar la locul mușcăturii, ci și la distanță de acesta.Pe lângă acest simptom specific, pot apărea manifestări generale precum febră, dureri musculare și articulare sau o stare accentuată de oboseală, asemănătoare gripei. În lipsa tratamentului, boala Lyme poate evolua și poate duce la complicații, inclusiv neuroborelioză (afectarea sistemului nervos) sau probleme articulare, însă astfel de forme sunt rare și pot fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.” , potrivit medicului infecționist Totuși, spectrul infecțiilor transmise de căpușe este mai larg, chiar dacă frecvența celorlalte boli rămâne mult mai scăzută. „Encefalita de căpușă este una dintre cele mai serioase afecțiuni, deoarece afectează sistemul nervos central. Boala poate debuta asemănător unei gripe, dar în unele cazuri poate evolua spre forme neurologice severe, cu meningită sau encefalită. Din fericire, există un vaccin eficient care poate preveni infecția și este recomandat mai ales persoanelor expuse frecvent în zone cu risc. Babesioza este o boală parazitară transmisă tot prin mușcătura de căpușă. Ea afectează în special animalele, câinii și bovinele, însă poate apărea și la oameni, în cazuri rare, sau la persoane cu imunitate scăzută. La om, simptomele pot semăna cu cele ale unei gripe sau ale unei anemii, deoarece parazitul afectează globulele roșii. Ricketiozele, cunoscute și sub denumirea de „febre pătate”, reprezintă un grup de infecții bacteriene transmise de căpușe. Ele pot provoca febră, erupții cutanate și stare generală alterată, însă sunt considerate infecții rare în Europa. De asemenea, anaplasmoza este o altă boală bacteriană transmisă prin mușcătura de căpușă, care poate determina simptome precum febră, dureri musculare și stare de oboseală accentuată. Deși rară, este recunoscută medical și necesită tratament antibiotic.”, a conchis sursa Digi24.ro
sursa digi 24
