Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, stabilitatea este prioritară pentru majoritatea respondenților, care consideră că prea multă libertate poate aduce haos în societate. Religia rămâne un fundament moral central, neîncrederea în ceilalți este ridicată, iar rezistența la schimbare este mare. Topul valorilor umane în funcție de acordul total sau parțial pentru fiecare dintre cele 12 afirmații: Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 89.4% Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 88.6% Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 84.0% Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 80.7% Prea multă libertate duce la haos în societate – 76.9% Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 75.3% Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 74.9% Binele societății este mai important decât succesul individual – 73.3% Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 69.7% Poți fi o persoană bună și fără religie – 68.4% Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 59.1% Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 48.2% „Credința, importantă pentru o viață morală” Pentru cei mai mulți români, 89,4%, religia rămâne în topul valorilor. 72.1% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Credința este importantă pentru a avea o viață morală”, în timp ce 17.3% sunt oarecum de acord. 4% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 5.7% sunt total împotriva. Când vine vorba de valorile celorlalți, 48.7% dintre participanții la sondaj consideră că în România de astăzi oamenii apreciază mai mult banii și statutul. 20.4% menționează familia și relațiile, 9.5% stabilitatea, 9.4% credința și tradițiile, iar 8.7% libertatea personală. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.4%. Mai bine să fii descurcăreț Întrebați în ce măsură sunt de acord cu enunțul: „Este mai important să fii descurcăreț decât corect”, 28.7% dintre cei chestionați spun că sunt total de acord, 19.5% că sunt oarecum de acord, în timp ce 11.2% sunt oarecum împotriva și 38.3% total împotriva. 2.3% nu știu sau nu răspund. „Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat” 41.6% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat”, în timp ce 28.1% sunt oarecum de acord. 10.2% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 14.9% sunt total împotrivă. Afirmația „Prea multă libertate duce la haos în societate” întrunește acordul total al 57.4% dintre participanții la sondaj. 19.5% sunt oarecum de acord, 6.5% oarecum împotrivă, iar 12.9% sunt total împotrivă. „Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații” Aproape 60% dintre cei chestionați sunt de acord că se poate reuși în viață prin muncă, fără pile și relații, 21.7% sunt oarecum de acord cu afirmația, 6.3% oarecum împotriva, iar 11.9% sunt total împotriva. „Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții” Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația: „Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții”, 63% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 5.8% sunt oarecum împotriva și 8% total împotriva. „Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți” Cei mai mulți cred, însă, că oamenii încearcă să profite de ceilalți. 53,1% dintre respondenți sunt de acord total cu această afirmație, 21.8% sunt oarecum de acord, 6.1% oarecum împotrivă, iar 17.1% sunt total împotrivă. „Sondajul arată o societate organizată în jurul a trei axe majore: stabilitate vs. risc, ordine vs. libertate, moralitate tradițională vs. autonomie morală. Niciun segment nu este “pur” ideologic. România nu este polarizată clasic, ci stratificată în funcție de combinații de valori, cu multă ambivalență. Prin urmare, clivajul politic/ideologic real în societatea românească este mai degrabă între Modernizare vs. Protecție, nu Stânga vs. Dreapta, clivajul tradițional care nu mai are niciun fel de tracțiune reală la nivelul populației”, este de părere directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
sursa DIGI 24
