Producătorul de aluminiu Alro Slatina din grupul Vimetco, cel mai mare consumator industrial de energie electrică din România, a propus autorităților statului român ieftinirea administrativă a curentului electric cu până la 25% pentru această categorie de consumatori, în baza CISAF (Clean Industrial Deal State Aid Framework), noul cadru european privind ajutorul de stat, adoptat în 2025 la nivelul UE pentru a susține competitivitatea și decarbonizarea industriei europene.
Mecanismul poate fi descris prin așa-numita formulă ″4 X 50″: reducere cu 50% a prețului mediu anual al pieței angro, cu prag minim de preț de 50 euro/MWh, pentru 50% din consumul anual eligibil și cu obligația de a reinvesti 50% din ajutor în măsuri de decarbonizare.
Compania estimează că aplicarea mecanismului ar duce la reducerea cu până la 25% a costurilor totale ale energiei electrice pentru companiile eligibile.
Energia are o pondere de circa 50% în costurile totale de producție ale Alro Slatina.
″Noi am propus această schemă. E clar că bugetul de stat al României nu are bani să o susțină, astfel că am propus ca sursă de finanțare Fondul de Modernizare. Am trimis-o la 3 ministere (Energie, Economie și Finanțe), la Președinție și la Consiliul Concurenței″, a declarat președintele Consiliului de Administrație al companiei, Marian Năstase.
Fondul de Modernizare al UE este alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate celor mai sărace state membre ale Uniunii și este destinat finanțării de investiții în modernizarea și decarbonarea sistemelor energetice ale acestora.
Noile norme CISAF au fost invocate public, în februarie, de către președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a spus atunci că este necesară găsirea unei formule de ieftnire a energiei pentru marii consumatori industriali din România, pentru a le menține competitivitatea, în principal față de concurenții din afara UE, prețurile plătite de populație nereprezentând o problemă.
CISAF permite statelor membre UE să acorde ajutoare pentru reducerea temporară a costurilor cu energia electrică ale industriilor electro-intensive, pentru prevenirea relocării producției industriale în afara Uniunii, protejarea competitivității industriei europene, menținerea locurilor de muncă și a lanțurilor industriale strategice și susținerea electrificării și decarbonizării industriei.
Cei de la Alro au arătat că sprijinul acordat nu reprezintă o subvenție permanentă pentru costurile operaționale, ci un mecanism tranzitoriu condiționat de investiții în decarbonizare și eficiență energetică, beneficiarii fiind obligați să reinvestească o parte relevantă a ajutorului în eficiență energetică, flexibilitate energetică, electrificare și măsuri de decarbonizare.
Ei au mai spus că, potrivit chiar Comisiei Europene, prețurile energiei electrice pentru industrie în UE au crescut semnificativ după criza energetică, ajungând să fie de 2-3 ori mai mari decât în SUA sau China, ceea ce creează riscul real ca investițiile și producția industrială să fie relocate în afara Europei, iar Raportul Draghi identifică explicit necesitatea unui mecanism european de reducere a poverii costurilor cu energia pentru industriile mari consumatoare.
″Germania, Bulgaria și Slovenia au obținut deja aprobarea Comisiei Europene pentru implementarea unor scheme de sprijin în baza Secțiunii 4.5 din CISAF, ceea ce confirmă aplicabilitatea practică și acceptabilitatea acestui mecanism la nivel european pentru susținerea competitivității industriilor electro-intensive″, au mai arătat reprezentanții Alro Slatina.
Compania a obținut acord de mediu pentru proiectul său de construire la Slatina a unei centrale de producție de electricitate în ciclu combinat pe gaze naturale cu putere instalată de circa 470 MW.
″Îți trebuie 2 ingrediente (pentru a construi o centrală pe gaze – n.r.): să ai acces la turbine, și se pare că e lungă coada de așteptare la turbine, și să ai un preț accesibil la gaz, printr-un contract pe termen lung. Și situația cu gazul, după cum vedeți, evoluează de la o zi la alta. Ba e sus, ba e jos, iar contracte pe termen lung nu prea se fac. În România nu sunt″, a spus Marian Năstase.
Întrebați dacă așteaptă gazele din cea mai mare exploatare offshore de profil din Marea Neagră românească, Neptun Deep, unde concesionari sunt OMV Petrom și Romgaz și unde extracția ar urma să înceapă anul viitor, oficialii Alro au răspuns că au purtat unele discuții pe această temă.
″Pentru Ișalnița, am încercat să accesăm această resursă de gaz. S-au făcut niște licitații pentru rezervare de capacitate. Deocamdată așteptăm. Nu este o chestie care să fie palpabilă″, a spus directorul general al companiei, Marian Cilianu.
″Am avut discuții și ceva corespondență, și cu OMV Petrom, și cu Romgaz, dar n-aș vrea să intrăm în mai multe detalii. Problema e că nu e clar cum se va proceda, în general, pe piața de gaze. Poți sau nu poți să faci contracte pe termen lung? Toată lumea vrea. Iar pe piața românească, toată lumea e reticentă să facă contracte pe termen lung din motive istorice. Asta deși, la nivel european, toată lumea bate cu pumnul în masă și zice faceți contracte pe termen lung.
Cu centrala de la Slatina, am zis că mai întâi să obținem autorizările, care durează. După aceea căutăm gaz. Bine, le facem în paralel. Ai gaz, ai business. N-ai gaz, ai muzeu. Și noi nu construim muzee. Iar în momentul în care avem vizibilitate pe (sursa de aprovizionare cu – n.r.) gaz, atunci putem să discutăm de finanțare. Pentru că banca zice: vrei să faci centrală pe caz? Păi mie să-mi arăți contract pe termen lung pentru gaz, contract pe termen lung la vânzarea de energie, ce tehnologie folosești, și să vii și cu garanții și polițe de asigurare″, a punctat Marian Năstase.
După cum a relatat Profit.ro, societatea mixtă CCGT Power Ișalnița SA, deținută de compania de stat producătoare de energie pe cărbune Complexul Energetic Oltenia (CEO, cu 59,9% din capital) și de Alro Slatina (41,1%), are acum în plan construirea și montarea de sisteme de stocare de energie cu putere instalată însumată de aproape 1.000 MW, pe amplasamente ale CEO. Asta după ce, în ianuarie anul acesta, joint-venture-ul a anulat și a doua licitație de contractare a lucrărilor de construire a unei centrale pe gaze naturale cu putere instalată de 850 MW la Ișalnița, parte a planului de restructurare și decarbonare al CEO.
″La Ișalnița, capitalul propriu cu care trebuia să venim noi e deja acolo, 43 milioane euro cash în conturile CCGT Power Ișalnița SA. Proiectul de stocare va fi făcut tot cu grant din Fondul de Modernizare, dar trecem de pe axa neprioritară, unde era gazul, pe cea prioritară, pentru stocaj și energie verde, și mai trebuie parcurși niște pași procedurali″, a conchis șeful board-ului Alro Slatina.
Sursă: profit.ro
