Mii de crescători de ovine au protestat joi, 30 iulie, în București, nemulțumiți de blocarea exporturilor de animale vii și de lipsa unei soluții care să le permită să își valorifice efectivele. În numai doi ani, România a trecut de la statutul de cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană la interdicția de a trimite oi și capre atât către alte state membre, cât și către țările din afara blocului comunitar. Criza a început odată cu apariția pestei micilor rumegătoare și s-a agravat după ce autoritățile europene au ajuns la concluzia că virusul circulă nedetectat în țară, iar sistemul de trasabilitate nu oferă suficiente garanții. Crescătorii spun că sunt prinși într-o piață internă care nu poate absorbi numărul mare de animale, în condițiile în care consumul de carne de oaie în România este redus.
Înaintea crizei sanitare veterinare, România asigura peste 70% din necesarul de ovine vii în unele state din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum Iordania, Arabia Saudită sau Libia. În primele zece luni ale anului trecut, România a încasat peste 210 milioane de euro din exportul a aproximativ un milion de ovine vii către piețele din afara Uniunii Europene. Pentru 2026, autoritățile estimau că livrările ar fi putut ajunge la aproximativ 300 de milioane de euro. Citește și: Protestul oierilor s-a mutat la Guvern, după incidentele de la ANSVSA.
Cezar Gheorghe: „Foarte mulți vor da faliment” Criza a început în 2024, în Tulcea Primul focar de pestă a micilor rumegătoare din România a fost semnalat în urmă cu doi ani, într-o fermă comercială și un centru de colectare pentru export din județul Tulcea, unde se aflau aproape 50.000 de oi. La acel moment, una dintre ipoteze a fost că virusul ar fi ajuns în România prin comerțul ilegal sau prin introducerea unor animale din state vecine din afara Uniunii Europene, unde boala era deja prezentă. Ulterior, virusul s-a răspândit din Dobrogea către alte regiuni ale țării, cu perioade în care focarele păreau stinse, urmate de noi apariții. Comerțul fără documente sanitar-veterinare, transportul animalelor fără crotalii și nerespectarea condițiilor de biosecuritate ar fi favorizat răspândirea bolii. În 2024 au fost confirmate în România peste 60 de focare de pestă a micilor rumegătoare. Livrările de animale vii către piața Uniunii Europene au fost interzise, însă exporturile către țări terțe au putut continua, cel puțin din punct de vedere juridic. Pentru o perioadă, tranzacțiile au fost totuși sistate, după ce partenerii comerciali din afara spațiului comunitar au refuzat să mai cumpere animale din România din cauza situației epidemiologice. România a reluat ulterior exporturile către piețele arabe, însă situația s-a schimbat din nou în iunie 2026. La 8 iunie 2026, România a notificat Comisia Europeană cu privire la apariția unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare într-o exploatație de ovine și caprine din județul Mureș. Era primul focar raportat în acest județ, într-o zonă considerată anterior sigură și importantă pentru crescătorii de animale din Transilvania. Ultimul focar raportat anterior la nivel național fusese înregistrat la 5 martie 2025. Pe 15 iunie, ANSVSA anunța că România a reluat exporturile și cerea Bruxelles-ului să nu introducă un embargo general, ci să permită continuarea livrărilor din zonele considerate neafectate. Două zile mai târziu, pe 17 iunie, Comisia Europeană a adoptat Decizia de punere în aplicare 2026/1387, prin care a interzis până la 31 decembrie 2026 circulația ovinelor și caprinelor de pe întreg teritoriul României către alte state membre sau către țări terțe. În document, Comisia Europeană arată că focarul din Mureș reprezintă o recurență a bolii într-o zonă care nu mai fusese afectată și că autoritățile române au furnizat foarte puține informații cu privire la originea infectării. „Conform informațiilor furnizate de autoritatea competentă din România, aceasta este o recurență a infecției cu virusul pestei micilor rumegătoare într-o zonă care nu a fost niciodată afectată anterior, la mai mult de douăsprezece luni de la raportarea ultimului focar din România, cu foarte puține informații cu privire la originea focarului. Prin urmare, există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii, nu numai pe teritoriul României și în restul Uniunii, ci și în țări terțe”, se arată în decizia Comisiei Europene.
Executivul comunitar a explicat că măsura este necesară pentru protejarea sănătății animalelor din Uniunea Europeană și pentru prevenirea transmiterii bolii către alte state membre sau către țările terțe. „Este necesar să se prelungească interdicția privind circulația ovinelor și caprinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație situată într-un alt stat membru sau care tranzitează un alt stat membru până la 31 decembrie 2026 și să se extindă această interdicție la orice destinație situată în țări terțe”, precizează documentul european. Decizia stabilește că „circulația caprinelor și a ovinelor de pe întreg teritoriul României către o destinație situată în afara României, într-un alt stat membru sau într-o țară terță se interzice până la 31 decembrie 2026”.
De ce nu a acceptat Comisia exporturile din zonele neafectate Într-un răspuns transmis europarlamentarului român Georgiana Teodorescu, Comisia Europeană a explicat că decizia de a extinde interdicția la nivelul întregii țări a fost luată deoarece originea focarului din Mureș nu a fost stabilită și exista un risc ridicat de răspândire. Mai mult, supravegherea efectuată în lunile mai și iunie ar fi indicat că virusul circula de mai mult timp fără să fie depistat. „Modificarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 a fost adoptată ca urmare a focarului de pestă a micilor rumegătoare din 8 iunie 2026 din județul Mureș, pentru care originea infecției nu a fost stabilită și a existat un risc ridicat de răspândire ulterioară. În plus, rezultatele preliminare ale supravegherii puse în aplicare în lunile mai și iunie 2026 confirmă circulația mascată și larg răspândită a virusului în România în ultimele luni”, a transmis Comisia Europeană.
Potrivit Executivului comunitar, interdicția temporară este necesară pentru protejarea statutului sanitar-veterinar al Uniunii Europene și a pieței unice, în condițiile în care există riscul ca boala să circule nedetectată pe teritoriul României. Acesta este și motivul pentru care Bruxelles-ul nu a acceptat solicitarea autorităților române de a permite exporturile din județele fără focare, chiar și cu măsuri suplimentare de testare, carantinare și trasabilitate. Tánczos Barna: „Tot ce înseamnă mișcarea animalelor trebuie să intre pe un alt făgaș” Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat marți, 28 iulie, că România pregătește un proiect de lege pentru combaterea pestei micilor rumegătoare și un nou plan care să răspundă cerințelor Comisiei Europene. Documentul ar urma să îi fie prezentat comisarului european pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor, Olivér Várhelyi. „Calculăm inclusiv impactul bugetar pentru programul de reducere a riscului de transmitere și, pe termen lung, de eradicare a bolii, la pesta micilor rumegătoare. Va fi un program costisitor, pentru că tot ce înseamnă mișcarea animalelor în România, sectorul de ovine, trebuie să intre pe un alt făgaș”, a declarat Tánczos Barna. Ministrul a admis că riscul nu poate fi eliminat complet, însă România trebuie să demonstreze că poate controla mișcarea animalelor și că poate exporta în siguranță atât animale vii, cât și carne. Discuțiile inițiale cu experții veterinari europeni s-au concentrat în principal asupra unui plan de vaccinare. Ulterior, însă, Comisia Europeană a cerut un sistem mult mai amplu, care să includă reguli stricte de identificare a animalelor și garanții privind trasabilitatea lor. „I-am promis că vom regândi planul pe care l-am elaborat. Așteptările Comisiei sunt mult mai mari – un sistem credibil de trasabilitate, de siguranță sanitar-veterinară –, motiv pentru care am venit în țară, iar la sfârșitul săptămânii să fie gata un alt plan, făcut de experți de la ANSVSA, care să fie prezentat și fermierilor, federației și asociațiilor din oierit, Colegiului Medicilor Veterinari, și împreună să ne asumăm un plan în următorii ani”, a spus ministrul interimar al Agriculturii. Noul sistem ar urma să permită identificarea strictă a animalelor încă din momentul nașterii și să ofere garanția că în centrele de colectare și valorificare ajung doar animale sănătoase. Totodată, Barna a recunoscut că problemele nu țin doar de un focar punctual, ci de funcționarea întregului sistem: „România este într-o situație în care, în mod sistemic, lucrurile n-au funcționat. Este o situație de fapt, eu nu caut niciodată vinovați și nu mă uit în urmă. Este nevoie de o consultare mai largă pentru acest plan, nu mai este suficient ca un plan scris în birou, de trei-patru experți de la ANSVSA, să fie trimis la Autoritate. De aceea trebuie de fiecare dată consultat Colegiul Medicilor Veterinari, de aceea trebuie consultat și discutat planul cu oierii, care vor trebui să implementeze, inclusiv la nivelul fermei, acele noi metode de identificare și asigurare a trasabilității pentru animale”. Întrebat despre solicitarea fermierilor privind destituirea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, ministrul a susținut că înlocuirea unei singure persoane nu ar rezolva problemele acumulate. „Sistemul nu stă într-un singur om, iar schimbarea unui om nu va schimba un sistem. Eu mă concentrez pe ce avem de livrat. Nu eu l-am numit pe domnul Bociu și nu îl voi demite eu. În cazul în care se ia o altă decizie, domnul Bociu probabil va fi revocat și vine altul”, a declarat Tánczos Barna. Cezar Gheorghe: „Oamenii aceștia sunt prizonierii pieței interne” Cezar Gheorghe, expert în agricultură, a declarat la Digi24 că protestul oierilor este consecința unor greșeli succesive ale autorităților și a lipsei de control asupra mișcării animalelor. „România ancestrală s-a bazat pe oierit, iar oamenii aceștia, pe care îi vedem astăzi în această stare de furie, nu reprezintă decât eșecul, dacă vreți, al autorităților competente. Mă refer strict la ANSVSA, în ceea ce privește siguranța alimentară a țării. Oamenii aceștia au văzut foarte multe. Am văzut și eu, în trecut, imagini cu foarte multe turme de oi duse efectiv la sacrificare, fără o bază clară, reală. Scoți animalul dacă este bolnav de acolo, îl bagi în carantină, pentru că boala nu este letală. Mai întâi le-au decimat turmele, apoi au început aceste jocuri, pentru că sunt jocuri la mijloc în ceea ce privește autorizațiile pentru export”, a afirmat expertul. Potrivit acestuia, blocarea exporturilor îi lasă pe crescătorii români fără principala modalitate de valorificare a animalelor, într-o piață internă în care cererea este redusă. „Oamenii aceștia, pe scurt, sunt condamnați în acest moment, pentru că se află într-o piață suprasaturată. Ei sunt prizonierii pieței interne. România nu este consumatoare de carne de oaie, ca să ne înțelegem. Comisia Europeană a spus cu subiect și predicat, prin reprezentanții săi, în ceea ce privește ANSVSA, că nu mai are încredere în acest organism din România. Punct. Totul s-a făcut prin intervenții. Au mutat turmele de colo-colo. Au permis anumite exporturi. Iar până la urmă au fost prinși. Este logic”, a declarat Cezar Gheorghe. Expertul susține că una dintre soluții este vaccinarea animalelor, însă avertizează că măsura nu va putea evita falimentul unor crescători. În paralel, oierii ar trebui să se asocieze și să își dezvolte capacități de procesare, astfel încât să nu mai depindă exclusiv de exportul de animale vii. „Singura soluție astăzi, dar credeți-mă că foarte mulți vor da faliment, este ca toate oile să fie vaccinate. Oamenii aceștia vor trebui să se adune, să se consolideze în centre de procesare, astfel încât să putem exporta produse procesate, adică animale abatorizate și vândute pe părți, pentru că altfel nu se poate. Nu mai au hrană pentru animale, nu mai au apă pentru ele.
Animalele cresc, se înmulțesc, iar piața noastră nu suportă așa ceva. Nu avem această cultură de consum”, a explicat expertul. Cezar Gheorghe consideră că exporturile nu pot fi reluate în urma unei decizii luate de pe o zi pe alta, în condițiile în care autoritățile ar trebui să dovedească faptul că pot testa efectivele și controla mișcarea animalelor. „Nu cred că poate exista o decizie sui-generis, luată ad-hoc, prin care exportul să fie permis din nou. Este o problemă imensă pentru oamenii aceștia. Ce faci acum? Cum faci o selecție și cum testezi toate loturile de oi? Nu se poate face așa ceva peste noapte. Aceasta este, de fapt, o formă de presiune asupra Comisiei Europene. Nu spun că nici Comisia Europeană nu ar fi putut avea o atitudine preventivă față de România. Efectiv, ne-au lăsat să mergem, să mergem, să mergem și să greșim, până când au spus: «Stop joc»”, a spus acesta. Expertul a susținut că România a pierdut poziția de lider european din cauza propriilor greșeli. „Trebuie să înțelegeți că este vorba, într-un final, despre o afacere. România era cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană. Efectiv, ni s-a tras preșul de sub picioare, dar din cauza noastră, nu din cauza lor”, a afirmat Cezar Gheorghe. Acesta a invocat inclusiv situații în care animale bolnave ar fi ajuns în țările de destinație sau în care exporturile ar fi continuat în perioada unor restricții. „Au fost nave care au plecat, să spunem, către Israel și care au ajuns acolo cu animale bolnave de pesta micilor rumegătoare printre oi. Mai departe, în timpul restricției, credeți-mă, au venit nave, sau cel puțin o navă, în portul Midia, la Năvodari, și au încărcat animale. Se vedeau camioanele înșirate acolo, cu oi. Au încărcat și au plecat tot către export. Deci în timpul restricției”, a declarat expertul.
El a cerut demisia de onoare a conducerii ANSVSA, acuzând un șir de eșecuri ale instituției: „ANSVSA nu mai guvernează nimic în momentul acesta, credeți-mă. Este un șir întreg de greșeli și nu înțeleg, cu tot respectul pentru domnul Bociu, pe care îl cunosc, de ce nu își dă demisia de onoare. Să își dea demisia de onoare, pentru că așa este normal. Așa procedează un om normal”. Vaccinarea, trasabilitatea și regionalizarea, soluțiile puse pe masă Autoritățile analizează mai multe variante pentru reluarea exporturilor. Una dintre ele este vaccinarea animalelor în zonele cu risc și păstrarea restului țării ca teritoriu liber de boală. Un asemenea sistem de regionalizare ar trebui aprobat de Comisia Europeană și ar presupune inclusiv modificarea regulamentelor europene. Tánczos Barna a afirmat că există precedente în alte state membre, însă procedura ar dura aproximativ trei luni.
„Dacă România merge pe vaccinare pentru deblocarea exporturilor este nevoie de schimbarea regulamentului. S-a mai făcut și pentru alt stat membru, nu este imposibil, durează trei luni de zile. Dacă ne mișcăm foarte repede, în octombrie-noiembrie putem să avem un orizont, în cazul în care vaccinăm. Dacă noul sistem de trasabilitate și de identificare a animalelor și de eliminare a celor bolnave dă roade, avem același orizont”, a declarat ministrul.
ANSVSA a anunțat că România ar putea primi gratuit 1,2 milioane de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare, în urma unui acord de principiu cu Comisia Europeană. Într-o primă etapă ar urma să fie furnizate 300.000 de doze, iar ulterior Comisia Europeană ar urma să asigure alte 900.000. Autoritatea a precizat însă că nu va fi vorba despre o vaccinare generală, ci despre una țintită, în județele Constanța și Tulcea, care va fi făcută numai cu acordul Bruxelles-ului. Comisia Europeană a arătat că vaccinarea ar putea ajuta România să prezinte dovezi solide privind absența virusului în populația de ovine și caprine și să construiască baza necesară pentru reluarea exporturilor. Fermierii cer un plan clar și soluții, nu doar despăgubiri
Crescătorii au protestat în fața sediilor ANSVSA și Guvernului, reclamând că nu își mai pot exporta animalele, că abatoarele nu le cumpără efectivele și că resursele pentru hrană și apă sunt tot mai reduse. O parte dintre organizațiile participante au cerut demiterea președintelui ANSVSA, pe care îl acuză de gestionarea defectuoasă a focarelor și de pierderea încrederii Comisiei Europene în sistemul sanitar-veterinar din România. „Vrem un plan clar, pe care să-l stabilim împreună și să-l respectăm cu toții”, au transmis reprezentanții fermierilor. Tánczos Barna a declarat că fermierii cu care a discutat au cerut în primul rând soluții pentru deblocarea pieței, nu despăgubiri. Premierul și ministrul Finanțelor au fost informați că noile măsuri vor presupune costuri importante. Statul român ar putea acorda compensații crescătorilor afectați, inclusiv cu sprijin european, însă ministrul Agriculturii a susținut că prioritatea trebuie să fie prezentarea unui plan credibil la Bruxelles. „Aș vrea ca ANSVSA să meargă prima dată cu planuri, nu cu cererea de bani. În paralel, încep calculele cu privire la pierderile de export”, a declarat Tánczos Barna. Comisia Europeană a precizat că poate adopta măsuri excepționale de sprijin dacă România formulează o solicitare în acest sens. „La cererea statului membru în cauză, Comisia poate adopta măsuri de sprijin excepționale pentru pierderile de pe piață legate de restricțiile impuse pentru combaterea răspândirii bolilor.
În plus, în temeiul Regulamentului privind planurile strategice PAC, statele membre pot sprijini investițiile în refacerea potențialului de producție agricolă în urma focarelor de boli ale animalelor și își pot modifica planurile pentru a introduce plăți de criză pentru fermierii afectați de bolile animalelor. De asemenea, acestea pot acorda, în anumite condiții, sprijin fermierilor în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat”, a transmis Comisia. Cezar Gheorghe avertizează însă că despăgubirile nu vor rezolva problema imediată a crescătorilor care au rămas cu animalele nevândute. „În acest moment, dacă piața nu este deblocată pentru export, oamenii aceștia rămân cu animalele pe stoc, iar vorbim despre animale vii. Aici este problema. Nu există o soluție peste noapte. Situația a ajuns în acest punct de fierbere și am văzut că oamenii aceștia nu sunt doar nemulțumiți, sunt furioși. Sunt furioși pentru că nu mai au, efectiv, ce să facă și nu mai au ce pierde în acest moment”, a spus expertul. În opinia sa, România va trebui să își reconstruiască sistemul de control și trasabilitate și să reducă dependența sectorului de exportul animalelor vii. „Nu cred, personal, că Comisia Europeană va putea debloca exporturile României ad-hoc, de pe o zi pe alta.
Sincer, nu avem o soluție în momentul acesta. Trebuie reconstruit totul. Oierii trebuie să coopereze foarte mult între ei, să încerce, într-un final, să se consolideze în anumite centre de procesare și abatorizare, astfel încât să vândă și carne tranșată, nu numai animale vii. Dar astăzi, pe moment, mâine sau poimâine, nu se poate întâmpla absolut nimic. Avem o problemă foarte, foarte mare cu acești oameni, avem o problemă foarte mare cu efectivele de oi din România și nu văd o rezolvare”, a conchis Cezar Gheorghe.
sursa digi 24
