În România, zeci de monede posibil antice au fost descoperite de un fost polițist într-o pădure de lângă comuna Radomirești, județul Olt.
Bărbatul a folosit un detector de metale pe care îl deținea ilegal și el a fost cel care a anunțat autoritățile. Potrivit unui comunicat de presă al Poliției Județene Olt, este vorba de 68 de monede antice, ce prezintă inscripția ”machedon”. Acestea urmează să fie predate administrației locale și supuse expertizării, în vederea stabilirii autenticități.
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Olt a anunţat că descoperirea obiectelor care pot reprezenta un adevărat tezaur, în afara localităţii Radomireşti, a fost făcută de un fost poliţist.
„68 de monede, susceptibile a fi antice, au fost descoperite de către un fost poliţist al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt. Rezervistul a sesizat telefonic poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală Dăneasa cu privire la descoperea făcută. Vestigiile arheologice au fost descoperite cu ajutorul unui detector de metale pe un teren din afara comunei Radomiresti, din judeţul Olt.
Istoricul Laurenţiu Guţică Florescu, fost director al Muzeului Judeţean Olt, vorbeşte tot într-o postare pe Facebook despre importanţa descoperirii făcute, explicând ce reprezintă aceste monede.
„Tetradrahmele Macedoniei Prima G = 17,0g D = 33mm 158 – 150 i.e.n Au jucat un rol însemnat în circulaţia monetară în Peninsula Balcanică şi în nordul Dunarii . Tetradrahmele Macedoniei Prima sunt emise după sistemul monetar attic, introdus în Macedonia de Alexandru cel Mare. Ele poartă pe avers bustul zeiţei Artemis Tauropolos, spre dreapta, în mijlocul unui scut macedonian. Zeiţa poartă în jurul capului o bandă de metal, aşa numita stephane, are părul strâns la ceafă într-o torsadă, cu câteva şuviţe care coboară pe tâmple şi pe ceafă. Tunica îi este prinsă pe umăr cu o agrafă rotundă, mai mult sau mai puţin vizibilă. Înapoia capului se văd parţial un arc şi o tolbă, atribute ale zeiţei care apar de obicei împreună. Se pare că artistul care a creat tipul aversului voia să sugereze astfel că Artemis poartă arcul şi tolba pe umăr. Bustul zeiţei este înconjurat de un cerc de perle. Scutul ca atare este ornamentat cu şapte ovale duble, în care se află o stea cu opt braţe, care alternează cu tot atâtea grupuri de câte trei puncte. Pe revers monedele poartă legendă MAKEΔONΩN ΠPΩTHΣ, în două rânduri despărţite printr-o măciucă aşezată orizontal, cu capătul gros spre dreapta. Legenda şi tipul sunt înconjurate de o coroană formată din două ramuri de stejar, care au întotdeauna câte şase frunze pe partea exterioară şi un număr variabil de frunze pe partea interioară. Deasupra şi dedesubtul legendei apar una sau mai multe monograme ale conducătorului sau conducătorilor monetăriei. În partea stânga a reversului, în afară coroanei, este reprezentat un fulger în maniera obişnuită pe monedele greceşti, dar redat prin globule foarte fine. Acesta este tipul general al tetradrahmelor Macedoniei Prima. Cercetarea sistematică a monedelor arată că există deosebiri marcate între monede. Aversul pieselor prezintă deosebiri de la piesă la piesă sau de la un număr de piese la altele în ce priveşte trăsăturile zeiţei, deci portretul ei, dar şi în ce priveşte coafura ei“, a scris Guţică.
O altă descoperire făcută în judeţul Olt a făcut, în anii anteriori, mare vâlvă în România. Cu peste trei ani în urmă ieşea la iveală faptul că un cetăţean dintr-o altă localitate din Olt avea în posesie o brăţară dacică de o deosebită valoare. O descoperise cu luni înainte, însă nu a predat-o autorităţilor, totul ieşind la iveală atunci când brăţara a ajuns la o casă de amanet din Slatina.
