Schimbările climatice, tehnologia digitală și cultura muncii non-stop afectează tot mai mult somnul europenilor, iar soluția nu ține doar de obiceiurile fiecărei persoane, avertizează cercetătorii. Într-un studiu publicat în revista Journal of Sleep Research, aceștia cer guvernelor europene să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile sociale și economice care influențează calitatea odihnei, relatează Euronews. Somnul este esențial pentru sănătate, deoarece permite organismului să repare țesuturile, contribuie la eliminarea reziduurilor din creier și ajută la consolidarea amintirilor. Cu toate acestea, temperaturile tot mai ridicate, munca în schimburi, zgomotul urban și conectivitatea permanentă reduc șansele oamenilor de a beneficia de un somn suficient și odihnitor. „Ne confruntăm cu o combinație de factori care afectează sănătatea somnului în întreaga Europă”, a declarat Fran Pilkington-Cheney, lector în psihologie și somn la Universitatea Nottingham Trent (NTU) și coautoare principală a studiului, într-un comunicat de presă. „Oamenii sunt conștienți de importanța somnului, dar puțini înțeleg cum factori precum schimbările climatice, tehnologia, munca în schimburi, mediul urban și dezinformarea se combină și influențează calitatea somnului”, a explicat aceasta. Autorii studiului solicită trecerea de la abordările axate exclusiv pe comportamentul individual la măsuri coordonate în domenii precum politicile publice, sănătatea, educația, industria și protecția mediului. Printre problemele identificate se numără încălzirea climatică, accesul inegal la serviciile de medicină a somnului, extinderea tehnologiilor digitale de monitorizare, dezinformarea online și lipsa timpului pentru odihnă. Cum afectează schimbările climatice somnul Creșterea temperaturilor reprezintă una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar nopțile tot mai călduroase pot îngreuna reglarea temperaturii corpului, întârziind adormirea și provocând treziri mai frecvente. Poluarea, zgomotul traficului și lumina artificială din timpul nopții agravează problema. În plus, anxietatea asociată schimbărilor climatice și fenomenele meteorologice extreme pot afecta sănătatea mintală și calitatea somnului. Efectele nu sunt resimțite în mod egal. Persoanele care locuiesc în case slab izolate, cele care nu își permit sisteme de răcire și cele care trăiesc în locuințe supraaglomerate au mai multe dificultăți în a menține condiții confortabile pentru odihnă. Refugiații și persoanele strămutate se pot confrunta, de asemenea, cu temperaturi ridicate, zgomot și lipsa intimității. Aplicațiile de monitorizare a somnului pot provoca anxietate Tehnologiile digitale pot avea beneficii, deoarece dispozitivele purtabile și aplicațiile de monitorizare a somnului îi pot ajuta pe utilizatori să identifice eventuale probleme. Acestea le-ar putea permite medicilor să urmărească de la distanță starea pacienților, în special în zonele rurale, unde accesul la specialiști este limitat. Totuși, cercetătorii avertizează că dispozitivele destinate publicului larg nu sunt întotdeauna suficient de precise pentru a diagnostica tulburările de somn, iar rezultatele lor pot provoca îngrijorare inutilă. Studiul atrage atenția asupra „ortosomniei”, un fenomen care presupune preocuparea excesivă pentru obținerea unor valori considerate perfecte în măsurătorile somnului. De asemenea, tendințe precum „sleepmaxxing”, care presupune încercarea de a optimiza somnul la maximum, pot încuraja rutine rigide, remedii fără eficiență dovedită și monitorizarea excesivă a odihnei. Cercetătorii avertizează și asupra informațiilor medicale înșelătoare răspândite de influencerii din mediul online și de instrumentele de inteligență artificială. Acestea pot face mai dificilă diferențierea dovezilor științifice de recomandările promovate în scop comercial. Cum afectează munca odihna Economia care funcționează permanent pune o presiune suplimentară asupra somnului. Angajații care lucrează în schimburi, personalul medical, lucrătorii din transporturi și persoanele cu locuri de muncă precare au adesea un control limitat asupra programului de lucru. În același timp, munca la distanță și mesajele primite după încheierea programului pot estompa granițele dintre viața profesională și cea personală. Potrivit estimărilor citate în studiu, 21% dintre angajații din Europa lucrează în schimburi. Turele de noapte sunt deosebit de problematice, deoarece pot perturba ciclul natural somn-veghe al organismului. Pentru a limita aceste efecte, cercetătorii susțin necesitatea unor măsuri mai ferme de protecție a angajaților, a unor programe de lucru mai previzibile, a unor sisteme mai eficiente de gestionare a oboselii și a unor practici profesionale care să protejeze timpul destinat odihnei. „În lipsa unor măsuri mai ample și coordonate, este probabil ca aceste presiuni să devină tot mai importante în anii următori”, a avertizat Fran Pilkington-Cheney.
sursa digi24
