Deficitul bugetar al României a scăzut la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2026, față de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB, în aceeași perioadă din 2025, a anunțat luni Ministerul Finanțelor. Reducerea este de 24,17 miliarde de lei, în timp ce veniturile statului au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile cu 5,5%. Datele execuției bugetului general consolidat arată o reducere a deficitului cu peste 23% în termeni nominali și cu 1,5 puncte procentuale din PIB față de primele nouă luni ale anului trecut. În același interval, cheltuielile de personal s-au diminuat cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, până la 107,77 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a avertizat însă că presiunile asupra bugetului rămân ridicate, în special în ultimul trimestru, când trebuie respectată ținta anuală de deficit de 6,2% din PIB. „Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat și continuat”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Citește și: Cum explică economistul-șef al BNR deficitul de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru România în trimestrul II din 2026 Veniturile statului au crescut cu aproape 12%. Încasările din TVA, mai mari cu 24,8% Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,69 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, în creștere cu 11,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportate la PIB, acestea au avansat cu 1,23 puncte procentuale, în principal datorită veniturilor fiscale și fondurilor europene. Încasările nete din TVA au totalizat 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în 2025, pe fondul modificării cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025 și al creșterii încasărilor brute cu 21,4%. În același timp, rambursările de TVA au crescut cu 8,2%, de la 24,69 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului trecut la 26,71 miliarde de lei în 2026. Veniturile din impozitul pe salarii și venit au însumat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, evoluție susținută de încasările din impozitul pe dividende, care au avansat cu 15,7%, și de cele aferente Declarației unice, mai mari cu 18,5%. Creșterea încasărilor din impozitul pe salarii, de 5,6%, a depășit dinamica fondului de salarii din economie, de 3,2%, diferență explicată și prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, începând cu 1 ianuarie 2025. Contribuțiile de asigurări au ajuns la 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, pe fondul extinderii bazei de impozitare și al încasărilor aferente Declarației unice, în timp ce impozitul pe profit a adus la buget 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% mai mult decât anul trecut. În cazul companiilor, veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 11,2%. Statul a colectat 36,55 miliarde de lei din accize, cu 2,4% peste nivelul din 2025, susținute de creșterea cu 6,6% a încasărilor aferente produselor energetice. Ministerul Finanțelor a precizat că aceste venituri pot înregistra variații lunare importante, în funcție de politica operatorilor economici privind antrepozitarea fiscală a produselor accizabile. În schimb, veniturile nefiscale s-au redus cu 6,8%, la 38,32 miliarde de lei, evoluție influențată inclusiv de încasările excepționale din 2025, când statul recuperase ajutoare de stat în valoare de 1,6 miliarde de lei. O contribuție importantă la creșterea veniturilor bugetare a venit din fondurile europene. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, împreună cu donațiile, au totalizat 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Citește și: PSD îl acuză pe Ilie Bolojan de eșecul austerității, după noile date Eurostat: „Românii au fost chinuiți degeaba” Cheltuielile statului au depășit 600 de miliarde de lei Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 5,5% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus însă de la 29,5% la 29,2%. Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut, pe fondul reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de bugetari și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale adoptate în perioada 2025–2026. Ponderea acestora în PIB a scăzut cu 0,62 puncte procentuale, la 5,9%. În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, până la 77,70 miliarde de lei, în principal din cauza plăților mai mari din domeniul sănătății. O creștere importantă a fost înregistrată și în cazul dobânzilor plătite pentru datoria publică, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, echivalentul a 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, nivel apropiat de cel din 2025. Acestea au inclus și plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, care au însumat 1,27 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Pentru subvenții, statul a cheltuit 9,53 miliarde de lei, în principal pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și compensarea costurilor cu energia pentru consumatorii noncasnici, ultima categorie beneficiind de 242,48 milioane de lei. Alte cheltuieli, care includ bursele pentru elevi și studenți, sprijinul acordat cultelor, despăgubirile civile și plățile pentru restituirea proprietăților, au însumat 10,29 miliarde de lei, în scădere cu 2,50 miliarde de lei față de anul precedent, pe fondul măsurilor fiscal-bugetare adoptate prin Legea nr. 141/2025. Investițiile publice au crescut la aproape 108 miliarde de lei Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 82,61 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 25,15 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, 65,6% din totalul plăților pentru investiții au fost reprezentate de proiectele finanțate din fonduri europene aferente cadrului 2021-2027, din granturile PNRR și din componenta de împrumut a planului. Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 60,98 miliarde de lei, incluzând programele aferente perioadelor de finanțare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul de Modernizare și granturile PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate din fondurile europene aferente cadrului 2021–2027 și din cele două componente ale PNRR au fost cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mari decât în primele nouă luni ale anului trecut. Această evoluție a compensat reducerea investițiilor finanțate din surse naționale, pe care Ministerul Finanțelor a explicat-o prin nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025. Atunci au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Carpatica Feroviar România, precum și alte cheltuieli din domeniul apărării. Totodată, până la sfârșitul lunii septembrie au fost efectuate plăți de 6,34 miliarde de lei pentru cheltuieli aferente planului SAFE. Alexandru Nazare: „Ultimul trimestru este decisiv” Ministrul Finanțelor a avertizat că rezultatele din primele nouă luni nu elimină riscurile bugetare și a insistat asupra necesității limitării cheltuielilor fără finanțare asigurată, în condițiile în care Guvernul pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru anul viitor. „În lunile următoare, prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susținută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. Aceasta presupune să analizăm riguros impactul fiecărei măsuri, să protejăm capacitatea statului de a-și onora obligațiile și să păstrăm spațiul necesar pentru investițiile care susțin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilă a finanțelor publice înseamnă să luăm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluții imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă, de la rectificarea bugetară până la construcția bugetului pentru 2027, va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, a declarat Alexandru Nazare.
sursa digi24
