Burnout-ul este o afecțiune care a căpătat o amploare tot mai mare în rândul angajaților din România, iar consecințele sale sunt extrem de grave nu doar pentru sănătatea fizică și mentală a acestora, ci și pentru economia națională.
O propunere legislativă recentă ar putea transforma modul în care este abordată această problemă, recunoscându-l oficial drept o boală profesională și oferind soluții pentru prevenirea și tratarea acestuia.
Burnout-ul este o stare de epuizare fizică și psihică, generată de stresul cronic la locul de muncă. Potrivit unui studiu recent, aproximativ 60% dintre angajați au raportat simptome de burnout, cele mai frecvente fiind oboseala emoțională și scăderea eficienței. Într-un context mai larg, burnout-ul afectează nu doar angajații, ci și angajatorii și economia în ansamblu. Se estimează că stresul cronic la locul de muncă și burnout-ul reduc semnificativ productivitatea, ducând la creșterea absenteismului și la costuri suplimentare pentru angajatori și pentru sistemul național de asigurări sociale.
În România, un număr semnificativ de angajați, aproximativ 65%, resimt frecvent stres la locul de muncă, iar aproximativ 45% dintre aceștia spun că nu beneficiază de sprijin pentru sănătatea lor mintală din partea angajatorilor. Aceasta se traduce în pagube economice considerabile, iar țara noastră se află pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește cazurile de burnout, după Polonia. De asemenea, românii lucrează cu 30% mai mult decât media europeană, dar productivitatea lor este de șase ori mai mică decât media Uniunii Europene.
