Tezaurul României, un secol de nedreptate: Este o datorie morală să fie recuperat

Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, a readus în atenție, într-un interviu pentru televiziunea publică poloneză TVP World, tema Tezaurului României blocat în Rusia. Oficialul spune că aurul nu reprezintă doar o valoare financiară, ci și o problemă de identitate și responsabilitate istorică.

„Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, afirmă Păunescu.

El subliniază că, în ciuda tuturor demersurilor diplomatice, Uniunea Sovietică și apoi Federația Rusă au ignorat în mod constant această obligație. Valoarea estimată astăzi: aproximativ 8 miliarde de euro.

Cum a plecat Tezaurul spre Moscova

În decembrie 1916, România, aflată într-o situație critică după ce trupele Puterilor Centrale ocupaseră Bucureștiul, a decis să mute rezervele sale de aur și alte valori în Rusia țaristă. Două trenuri, trimise în 1916 și 1917, au transportat 91,5 tone de aur, bijuteriile Casei Regale și obiecte culturale de neprețuit.

Documentele semnate atunci confirmau că bunurile aparțin României. Însă, după Revoluția bolșevică, Lenin a confiscat tezaurul.

Liderul comunist ar fi promis că îl va înapoia „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”. Aurul nu s-a mai întors niciodată.

Încercări de restituire de-a lungul timpului

O parte dintre artefacte au fost restituite în anii 1935 și 1956, dar lingourile de aur au rămas la Moscova.

„Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie”, afirmă Cristian Păunescu.

În timp, Kremlinul a venit cu diverse justificări: că aurul ar fi fost deja returnat, că ar fi dispărut, sau că România și-a pierdut dreptul asupra lui după unirea cu Basarabia. Păunescu respinge aceste explicații: „Niciuna dintre aceste afirmații nu are temei factual sau juridic.”

Comisia mixtă din 2003

Un pas important a fost făcut în 2003, când România și Rusia au semnat un tratat pentru crearea unei comisii comune de analiză.

Rușii au recunoscut autenticitatea documentelor românești, dar au susținut că trebuie să își verifice și propriile arhive. Procesul a stagnat, fără un rezultat concret.

Conflictul din Ucraina blochează dialogul

După invazia rusă în Ucraina din 2022, orice discuție oficială pe tema Tezaurului a fost suspendată.

Ministerul de Externe de la București a confirmat pentru TVP World că reuniunile comisiei mixte au fost întrerupte și vor fi reluate doar „când situația politică o va permite”.

Propunerea utilizării activelor rusești înghețate

În spațiul public a apărut ideea ca bunurile rusești înghețate în Uniunea Europeană să fie folosite pentru a compensa aurul românesc pierdut. Păunescu nu exclude această variantă:

„Rusia se află în prezent într-un război hibrid nedeclarat cu UE, astfel încât nu pot avea loc negocieri sau discuții.

Activele rusești înghețate în UE sunt, prin urmare, o resursă valoroasă pentru a repara nedreptatea făcută României acum peste 100 de ani.”

El adaugă: „BNR nu exclude nicio cale legală de a-și urmări interesele, atât pe plan politic, cât și în instanțele de justiție internaționale.”

Presiunea politică europeană

Europarlamentarul Eugen Tomac a obținut anul trecut o rezoluție în Parlamentul European prin care se cere explicit Rusiei să restituie Tezaurul.

„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului său, solicită în mod explicit restituirea integrală a Tezaurului românesc”, a spus Tomac.

El consideră că România trebuie să fie pregătită pentru momentul în care dialogul cu Rusia va redeveni posibil:

„Toate mecanismele posibile trebuie luate în considerare în mod responsabil, inclusiv cele legate de contextul actual al sancțiunilor internaționale și al activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană.

Obiectivul este și rămâne restituirea integrală a Tezaurului. Iar România trebuie să fie pregătită să reia dialogul cu Rusia în această privință.”

„Mai mult decât aur: este istorie și identitate”

În final, Cristian Păunescu și Eugen Tomac transmit același mesaj: recuperarea tezaurului nu ține doar de valoarea lui financiară, ci de memoria națională.

„Pentru noi, nu este vorba doar de valoarea enormă a aurului. Este vorba de istorie, demnitate și identitate națională”, afirmă Tomac.

„România are datoria morală și legală de a nu renunța la ceea ce îi aparține”, adaugă acesta.

Sursă: stiripesurse.ro