Rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 10,3% la jumătatea anului curent și să coboare la 5,5% în decembrie 2026, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit pe 15 mai. Noua prognoză este mai pesimistă decât cea anterioară, care indica o inflație de 9,8% la jumătatea anului și de 3,9% la finalul lui 2026. De asemenea, riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, iar activitatea economică va resimţi intens şi în prima jumătate a anului curent impactul măsurilor de consolidare bugetară şi al dinamicii ridicate a inflaţiei. Membrii Consiliului au mai semnalat prelungirea tendinţei de detensionare a pieţei muncii, inclusiv în perspectivă apropiată, dar şi faptul că dinamica viitoare a costurilor cu forţa de muncă este marcată totuşi de incertitudini ridicate. Consiliul de Administraţie al BNR evocă în acest sens evoluţia inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste, precum şi majorarea salarizării minime de la 1 iulie 2026 şi decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate. Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei”, se arată în minuta şedinţei BNR din 15 mai. În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.
Inflația a urcat peste așteptări În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată de rata anuală a inflaţiei în luna martie, în urma căreia aceasta s-a mărit la finele trimestrului I 2026 la 9,87 la sută, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condiţiile în care impactul scumpirii pronunţate a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, împreună cu cel al reamplificării moderate a dinamicilor pe segmentele LFO şi produse din tutun au devansat întrucâtva efectele scăderii semnificative a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice şi ale decelerării uşoare a inflaţiei de bază, se precizează în document. S-a observat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descendentă, reducându-se la 8,2 la sută în martie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama dinamicii subcomponentei alimentelor procesate, care a intrat pe o traiectorie coborâtoare după şase trimestre de creştere. Decelerarea uşoară a inflaţiei de bază reflectă cu precădere influenţe venite din efecte de bază dezinflaţioniste şi din descreşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a dinamicii preţurilor importurilor, fiind atribuibilă în mică măsură adâncirii deficitului de cerere agregată şi slăbirii cererii de consum, se precizează în minuta BNR Membrii Consiliului au făcut referiri la scăderea înregistrată pe ansamblul trimestrului I 2026 de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum după o ascensiune continuă de cinci trimestre, dar şi la cotele ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor, care s-au mărit semnificativ în martie-aprilie 2026, anulându-şi astfel integral scăderea acumulată pe parcursul precedentelor cinci luni. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor s-au redus doar marginal în martie şi aprilie după ce au urcat din nou în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei în luna februarie, în vreme ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe ansamblul trimestrului I, în corelaţie cu încetinirea creşterii veniturilor populaţiei şi cu nivelul înalt al ratei anuale a inflaţiei. Datele recent publicate arată mărirea la 10,71 la sută a ratei anuale a inflaţiei în luna aprilie 2026, în principal ca urmare a creşterilor semnificative de dinamică înregistrate de preţurile gazelor naturale şi combustibililor, precum şi de preţurile administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, dar şi sub impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, se arată în document. Economia a scăzut în primul trimestru Legat de poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au evocat contracţia în termeni trimestriali consemnată de activitatea economică în trimestrul IV 2025, ce implică o adâncire mai pronunţată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea previzionată. În acelaşi timp, s-a sesizat că descreşterea la 0,2 la sută a avansului în termeni anuali al PIB în ultimele trei luni din 2025, de la 1,7 la sută în trimestrul III, a fost determinată în principal de comprimarea consumului gospodăriilor populaţiei faţă de perioada similară a anului precedent, în timp ce formarea brută de capital fix a continuat să-şi accelereze creşterea robustă, iar evoluţia exportului net a redevenit expansionistă. Datele preliminare indică o scădere minoră în termeni trimestriali a activităţii economice în trimestrul I 2026 de 0,2 la sută, după cea de 2,0 la sută din trimestrul IV 2025, dar şi o comprimare a acesteia cu 1,7 la sută în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, prioritar pe seama descreşterii consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată. Un aport diminuat, dar pozitiv, este posibil din partea exportului net, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în intervalul ianuarie-februarie 2026, înregistrând o scădere relativ mai pronunţată în raport cu trimestrul IV 2025. Astfel, deficitul comercial şi-a atenuat uşor contracţia în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului. Piața muncii se detensionează Membrii Consiliului au mai arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat descreşterea în ianuarie-martie 2026, atât în raport cu trimestrul precedent, cât şi faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce rata şomajului BIM a înregistrat la rândul ei o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, dar după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,2 la sută în precedentele trei luni, reprezentând vârful ultimilor cinci ani. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi deficitul de forţă de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică, însă într-un ritm vizibil încetinit. Evoluţiile sugerează prelungirea tendinţei de detensionare a pieţei muncii, inclusiv în perspectivă apropiată, dar în condiţiile temperării acesteia, au punctat unii membri ai Consiliului. Se mai remarcă şi dinamica anuală a salariului brut nominal, care şi-a accentuat trendul descendent pe ansamblul trimestrului I 2026, înregistrând însă creşteri în februarie şi martie pe seama evoluţiilor din sectorul privat, în timp ce dinamica anuală a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus semnificativ şi aproape continuu pe parcursul primelor trei luni din 2026 faţă de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului trecut. Dinamica viitoare a costurilor cu forţa de muncă este marcată totuşi de incertitudini ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând evoluţia inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste, precum şi majorarea salarizării minime de la 1 iulie 2026 şi decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din sectorul privat. S-a convenit însă că în sens opus vor acţiona incertitudinile şi costurile crescute generate pe plan intern, ca şi la nivel european şi mondial, de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi măsurile de consolidare fiscală, incluzând componenta politicii salariale şi a angajărilor în sectorul public, de natură să afecteze cererea de consum şi planurile de investiţii. Influenţe similare ar putea decurge pe mai departe din tensiunile comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei zonei euro, precum şi din schimbările structurale produse pe anumite pieţe, dar şi din recursul în creştere la angajaţi extracomunitari şi din extinderea digitalizării şi automatizării, au avertizat mai mulţi membri ai Consiliului. Legat de condiţiile financiare, membrii Consiliului au remarcat relativa stabilitate a principalelor cotaţii ale pieţei monetare interbancare din prima parte a trimestrului II 2026, dar şi evoluţia pronunţat fluctuantă a randamentelor pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat, care şi-au accentuat iniţial mersul descendent, pentru ca în a doua jumătate a lui aprilie să consemneze creşteri însemnate, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi al tensionării mediului politic intern, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie ascendentă, iar la finele lunii şi în primele zile din mai a consemnat o creştere abruptă semnificativă, pe care şi-a anulat-o însă parţial ulterior. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate. Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei. Membrii Consiliului au remarcat dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat,care s-a mărit uşor şi în luna martie 2026, la 7,1 la sută, de la 6,8 la sută în februarie, în condiţiile în care variaţia anuală a creditului acordat societăţilor nefinanciare şi-a accelerat creşterea, deopotrivă pe seama componentei în lei şi a celei în valută, iar ritmul creditului acordat populaţiei şi-a întrerupt trendul descendent, ca urmare a reamplificării dinamicii împrumuturilor pentru consum şi alte scopuri. Inflația de bază va scădea mai lent decât estima anterior BNR În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în prima parte a orizontului de prognoză în raport cu previziunile precedente, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei va urca în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior, iar după corecţia descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III pe fondul unor efecte de bază, îşi va relua descreşterea pe o traiectorie mai ridicată, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul III 2027, cu un trimestru mai târziu decât în prognoza precedentă. Ea va reveni însă apoi pe coordonatele din proiecţia anterioară şi va continua să se reducă treptat, rămânând doar uşor deasupra punctului central al ţintei de inflaţie la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să ajungă la 10,3 la sută la jumătatea anului curent şi să se situeze la 5,5 la sută în decembrie 2026, faţă de nivelurile de 9,8 la sută, respectiv 3,9 la sută anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, pentru ca în martie 2028 să scadă la 2,7 la sută, comparativ cu valoarea de 2,9 la sută indicată de prognoza precedentă pentru luna decembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului. Responsabile pentru deteriorarea perspectivei inflaţiei sunt efectele anticipate a fi exercitate pe plan intern, preponderent prin scumpirea considerabilă a combustibililor, de creşterile deosebit de ample consemnate de preţul petrolului şi de cel al gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, au remarcat membrii Consiliului. S-a sesizat că acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, în timp ce o uşoară contrapondere vor oferi măsurile aplicate temporar în scopul protejării firmelor şi populaţiei de impactul crizei energetice. În aceste condiţii, acţiunea factorilor pe partea ofertei îşi va accentua caracterul inflaţionist în trimestrul II 2026, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, dar va redeveni puternic dezinflaţionistă în trimestrul III, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, însă într-o măsură mai mică decât s-a anticipat anterior, au observat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluţiei cotaţiilor petrolului şi altor materii prime, precum şi efectele directe şi indirecte potenţial mai mari exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv în conjuncţie cu deprecierea recentă a monedei naţionale. Au fost evidenţiate însă şi măsurile temporare destinate atenuării impactului inflaţionist al şocului energetic, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra preţurilor unor bunuri şi servicii, arată minuta. Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni foarte uşor dezinflaţioniste în viitorul apropiat, spun membrii Consiliului, evocând dimensiunea deficitului de cerere agregată şi perspectiva continuării adâncirii acestuia în semestrul I 2026, dar şi decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaţioniste ale gap-ului negativ al PIB şi ale slăbirii cererii de consum, mai ales în contextul persistenţei mărite a inflaţiei de bază, precum şi probabila reamplificare temporară în primele trimestre din acest an a dinamicii costurilor salariale din sectorul privat. Presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali se vor intensifica însă în perspectivă mai îndepărtată, au concluzionat membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este anticipat să se mai adâncească în semestrul I 2026 şi să se restrângă foarte lent ulterior, în condiţiile continuării corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi menţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior. În plus, structura cererii agregate se va ameliora probabil suplimentar în 2026, prin creşterea pe mai departe a contribuţiei investiţiilor la dinamica activităţii economice în detrimentul aportului consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial în perspectivă, au punctat unii membrii ai Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca ascensiunea mai pronunţată din trimestrul II a ratei anuale a inflaţiei să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din anii precedenţi. Dinamica anuală a inflaţiei de bază va continua însă să fie marcată până la mijlocul anului curent de efectele tranzitorii ale majorării cotelor de TVA, precum şi de nivelurile ridicate şi în creştere ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, şi va recepta suplimentar influenţele venite din eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimente de bază, alături de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor şi ale creşterii preţului la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, au subliniat membrii Consiliului. Evoluţia preţurilor importurilor va redeveni temporar inflaţionistă în contextul crizei energetice, şi va fi potenţată ca impact pe plan intern de nivelul crescut al cursului de schimb al leului, în timp ce în sens dezinflaţionist sunt de aşteptat să acţioneze, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creşterilor de preţuri provocate în anul curent de şocul energetic, precum şi ajustarea coborâtoare a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt începând cu semestrul II 2026, susţin reprezentanții BNR. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este anticipată să cunoască o corecţie descendentă mai modestă în trimestrul III 2026 comparativ cu proiecţia precedentă, şi să se reducă până la mijlocul anului 2027 pe o traiectorie sensibil mai ridicată decât cea previzionată anterior, dar să coboare la finele orizontului proiecţiei sub punctul central al ţintei. Astfel, ea urmează să scadă la 4,8 la sută în decembrie 2026 şi la 2,2 la sută în martie 2028, faţă de nivelurile de 4,0 la sută respectiv 2,1 la sută anticipate anterior pentru finele anilor 2026 şi 2027. Economia va resimți în continuare efectele inflației și ale consolidării fiscale Membrii Consiliului de Administrație al BNR estimează că activitatea economică va continua să fie afectată în prima jumătate a anului de măsurile de consolidare bugetară și de nivelul ridicat al inflației, care erodează veniturile reale ale populației. Banca centrală se așteaptă însă la o revenire treptată a economiei în a doua parte a perioadei de prognoză, mai ales în 2027. Potrivit BNR, redresarea va fi susținută în principal de atragerea și utilizarea fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și de o eventuală detensionare a conflictului din Orientul Mijlociu și de revigorarea cererii externe. În acest context, deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească în prima jumătate a anului 2026, urmând să se reducă ulterior într-un ritm lent, pe o traiectorie mai scăzută decât cea estimată în prognoza anterioară. BNR estimează că consumul populației ar putea înregistra o ușoară scădere în acest an, însă va redeveni principalul motor al creșterii economice în 2027. În paralel, investițiile vor continua să avanseze și ar urma să aibă o contribuție importantă la redresarea economiei, pe fondul unui volum mai mare de fonduri europene și al efectelor generate în sectorul privat. Exportul net va avea, de asemenea, o contribuție pozitivă în 2026, însă această evoluție se va inversa parțial în anul următor. În consecință, deficitul de cont curent se va corecta într-un ritm mai lent decât se estima anterior și va rămâne peste nivelurile considerate sustenabile la nivel european. Membrii Consiliului avertizează că deficitul de cont curent continuă să reprezinte una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești, cu potențiale efecte asupra inflației, costurilor de finanțare și ritmului de creștere economică pe termen lung. BNR: Stabilitatea politică și fondurile europene sunt esențiale pentru economie Membrii Consiliului de Administrație al BNR au atras atenția că perspectivele economice continuă să fie marcate de incertitudini importante, în special în contextul politic intern și al necesității menținerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, în acord cu angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană. Potrivit băncii centrale, există semne de întrebare privind măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare pentru continuarea consolidării fiscale și pentru respectarea obiectivelor prevăzute în Planul bugetar-structural pe termen mediu, precum și în cadrul procedurii de deficit excesiv. În același timp, BNR avertizează că războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică asociată acestuia generează riscuri semnificative pentru economie și pentru evoluția inflației pe termen mediu. Acestea se pot transmite prin mai multe canale, inclusiv prin afectarea puterii de cumpărare și a încrederii consumatorilor, dar și prin impactul asupra activității și profitabilității companiilor. De asemenea, deteriorarea perspectivelor economice la nivel european și global, precum și modificarea percepției investitorilor asupra regiunii pot influența costurile de finanțare și condițiile economice din România. În acest context, membrii Consiliului au subliniat că atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, rămân esențiale pentru compensarea efectelor negative generate de consolidarea fiscală și de criza energetică. Totodată, aceste resurse sunt considerate cruciale pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru creșterea rezilienței economiei românești. Pe fondul acestor evoluții, Consiliul de Administrație al BNR a apreciat în unanimitate că actualul context justifică menținerea neschimbată a politicii monetare, pentru a asigura stabilitatea prețurilor și pentru a susține o creștere economică sustenabilă. Astfel, banca centrală a decis să păstreze dobânda-cheie la nivelul de 6,50%, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și dobânda aferentă facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Banca centrală a subliniat că va continua să monitorizeze atent evoluțiile economice interne și internaționale, astfel încât să poată adapta instrumentele de politică monetară în funcție de riscurile care pot afecta stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară.
sursa DIGI 24
